Inițiativa Internațională pentru Vaccinuri împotriva SIDA (IAVI), care lucrează la unul dintre vaccinuri, a avertizat că actualul focar riscă să devină cel mai grav de până acum.
Universitatea Oxford și compania farmaceutică Moderna dezvoltă, la rândul lor, vaccinuri împotriva speciei Bundibugyo, potrivit BBC.
Coaliția pentru Inovații în Pregătirea pentru Epidemii (CEPI), care finanțează fiecare dintre aceste proiecte, a transmis că „fiecare zi contează”.
În prezent, în Republica Democrată Congo există peste 1.000 de cazuri suspecte, iar în Uganda vecină au fost confirmate nouă cazuri.
Există tot mai multe temeri că acest focar – detectat abia după ce se răspândise într-o zonă de conflict cu resurse medicale limitate – ar putea ajunge la dimensiunea celei mai mari epidemii de Ebola din istorie, cea din Africa de Vest, între 2014 și 2016. Atunci, aproape 29.000 de persoane au fost infectate, iar peste 11.000 au murit.
Dr. Mark Feinberg, directorul IAVI, a declarat: „Cred că acest focar riscă să fie la fel de grav ca acela sau chiar mai grav, iar dezvoltarea unui vaccin și a altor măsuri de combatere reprezintă în mod clar o prioritate.”
Avertismentul vine în contextul în care organizația umanitară Médecins Sans Frontières (MSF) a descris situația drept „profund alarmantă”, subliniind că niciodată nu au fost înregistrate atât de multe cazuri într-un timp atât de scurt.
De ce este diferită această epidemie de Ebola
Vaccinurile trebuie dezvoltate separat pentru fiecare specie de Ebola. Există șase specii cunoscute, însă doar trei provoacă focare la oameni.
În prezent există un vaccin pentru cea mai răspândită specie, Zaire Ebola, însă actuala epidemie este cauzată de specia Bundibugyo. Aceasta a mai fost identificată doar de două ori până acum și nu există niciun vaccin aprobat împotriva ei.
IAVI lucrează la o versiune modificată a vaccinului pentru Ebola Zaire, adaptată pentru Bundibugyo. Vaccinul experimental a fost testat pe maimuțe, unde a stimulat rapid sistemul imunitar și a oferit o protecție apropiată de 100%.
Dr. Feinberg a precizat că rezultatele obținute până acum îl fac „optimist”, însă ar mai fi nevoie de șapte până la nouă luni pentru pregătirea studiilor clinice, deși echipa încearcă să accelereze procesul.
Între timp, compania Moderna a anunțat că utilizează tehnologia ARN mesager (mRNA), folosită pentru dezvoltarea rapidă a vaccinurilor împotriva COVID-19, pentru a crea un vaccin împotriva Bundibugyo.
„Vom acționa cu urgență și rigoare științifică pentru a sprijini răspunsul la epidemie și pentru a aduce un potențial vaccin mai aproape de comunitățile care au cea mai mare nevoie de el”, a declarat Stéphane Bancel, directorul executiv al Moderna.
Și Universitatea Oxford a anunțat că folosește propria tehnologie de vaccinare, care și-a demonstrat eficiența în timpul pandemiei de COVID-19, pentru dezvoltarea unui nou vaccin împotriva Ebola.
Acesta ar putea fi pregătit pentru testare clinică în două până la trei luni.
Cum funcționează noile vaccinuri
Toate cele trei vaccinuri urmăresc să învețe organismul să recunoască aceeași structură aflată la suprafața virusului, numită glicoproteina Bundibugyo. Diferența constă în tehnologia folosită pentru a atinge acest obiectiv.
IAVI utilizează un virus viu, dar inofensiv, modificat genetic astfel încât să conțină și glicoproteina Ebola. Sistemul imunitar învață să lupte împotriva virusului inofensiv și, implicit, împotriva Ebola.
Vaccinul pe bază de ARN mesager și cel dezvoltat de Oxford introduc în organism un fragment de cod genetic care determină producerea glicoproteinei Bundibugyo. Organismul o recunoaște ca fiind străină și dezvoltă un răspuns imun împotriva ei.
Astfel, sistemul imunitar este pregătit din timp pentru a combate o infecție reală cu Ebola.
Totuși, diferențele dintre tehnologii și modul în care acestea stimulează imunitatea pot influența nivelul de protecție sau numărul de doze necesare. Toate aceste aspecte trebuie evaluate în studiile clinice.
OMS: „Fiecare zi contează”
CEPI finanțează etapele inițiale ale cercetării.
„Având în vedere că virusul Bundibugyo se răspândește rapid și nu există vaccinuri autorizate, fiecare zi contează în cursa împotriva acestei boli mortale”, a declarat Dr. Richard Hatchett, directorul executiv al CEPI.
La rândul său, directorul general al Organizației Mondiale a Sănătății, Tedros Adhanom Ghebreyesus, a afirmat: „Un vaccin împotriva Bundibugyo ar putea ajuta la controlul acestei epidemii și la consolidarea pregătirii pentru viitoarele focare.”
