Trei state NATO se pregătesc în cazul unui atac al Rusiei. Planifică evacuări în masă

Rusia susţine că nu intenţionează să atace NATO, alianţă din care fac parte toate cele trei republici foste sovietice.

Acestea au fost anexate de Uniunea Sovietică după cel de-al Doilea Război Mondial şi şi-au manifestat de multă vreme teama că ar putea fi ţintele unei noi agresiuni decise de Moscova.

Până acum, statele baltice s-au confruntat deja cu atacuri informatice ruseşti, cu campanii de dezinformare, iar în ultimele luni şi cu incursiuni ale unor avioane de vânătoare şi drone din Rusia.

Şeful pompierilor lituanieni, Renatas Pozela, implicat în planificarea în caz de urgenţe, observă că "ameninţările pot varia".

Estonia, Letonia şi Lituania, care au convenit în mai să coopereze pentru apărarea civilă, şi-au intensificat ulterior eforturile de planificare, iar acum Reuters publică pentru prima dată detalii privind numărul de evacuaţi la care se aşteaptă oficialităţile.

"Este posibil să vedem o armată puternică la frontierele ţărilor baltice, aparent cu obiectivul de a ocupa toate trei ţările în trei zile până la o săptămână", avertizează Pozela.

În presa locală şi în alte foruri se discută şi alte scenarii, cum ar fi sabotarea comunicaţiilor sau a transporturilor, un flux masiv de migranţi, revolte civile ale minorităţilor rusofone sau ştiri false care declanşează exodul.

"Vorbim despre asta în fiecare lună, în fiecare săptămână, la serviciu, peste tot", a spus voluntarul Arminas Raudy, în vârstă de 31 de ani, care a jucat săptămâna aceasta rolul unui evacuat în cadrul unui exerciţiu în Lituania. Scenariul exersat prevedea evacuarea a doar câteva sute de oameni din capitala Vilnius, dar oficialităţi intervievate de Reuters au afirmat că planurile de urgenţă, încă în mare parte secrete, prevăd numere mult mai mari.

Câți oameni ar urma să fie evacuați

Printre cei care ar urma să fie evacuaţi se numără jumătate din locuitorii de pe un teritoriu cu adâncimea de 40 de km de la frontierele Lituaniei cu Rusia şi Belarus, adică circa 400.000 de oameni, potrivit lui Pozela.

Oraşul Kaunas, din vestul ţării, are planuri de cazare pentru 300.000 de refugiaţi, în şcoli, universităţi, biserici catolice şi pe stadionul unde au concertat recent Robbie Williams şi Roger Waters. Eforturi similare se fac şi în alte localităţi.

Au fost selectate puncte de adunare, inclusiv la Vilnius; au fost desemnate trenuri şi autobuze; s-au făcut în depozite stocuri de materiale cum ar fi paturile pliante sau hârtia igienică, a afirmat un oficial din cadrul serviciului de pompieri.

Cei care se refugiază cu autoturismele proprii ar urma să fie direcţionaţi spre drumuri secundare, pentru a lăsa alte şosele libere pentru forţele armate. Există deja o hartă care arată în ce localităţi se poate căuta adăpost.

Ministrul de externe lituanian Kestutis Budrys a declarat agenţiei Reuters că "este un mesaj foarte liniştitor pentru societatea noastră că suntem pregătiţi şi planificăm. Ne-am făcut temele".

Niciunul din cele trei state baltice nu are planuri detaliate pentru deplasarea locuitorilor în afara frontierelor.

Există două şosele asfaltate şi mai multe drumuri forestiere care fac legătura cu Polonia prin Coridorul Suwalki, o fâşie de teritoriu polonez între Belarus şi exclava rusă Kaliningrad. Vehiculele militare care se îndreaptă spre zona de conflict ar avea prioritate faţă de civilii care ar încerca să se refugieze în Polonia.

"Trebuie să ţinem seama de acest risc" la Coridorul Suwalki, a arătat Ivar Mai, consilier pentru evacuări în masă al Comitetului de Salvare din Estonia, referindu-se la posibilitatea ca forţele ruseşti să încerce să taie singura legătură terestră dintre ţările baltice şi un stat aliat din cadrul NATO.

Estonia planifică strămutarea în adăposturi improvizate a unei zecimi din cei 1,4 milioane de cetăţeni; alţii ar ajunge probabil la rude, a spus Mai.

Două treimi din cei 50.000 de locuitori din oraşul rusofon Narva, de la frontiera cu Rusia, se numără printre cei care ar urma probabil să se deplaseze, iar guvernul de la Tallinn ar acorda asistenţă pentru cel puţin jumătate din refugiaţi. "Doar pentru cei care nu au unde să meargă în altă parte", a precizat Mai.

Letonia estimează că şi-ar putea părăsi locuinţele o treime din cei 1,9 milioane de locuitori, potrivit lui Ivars Nakurts, adjunct al şefului serviciului de pompieri şi intervenţii. "Trebuie planificat totul", a spus el.

Articol recomandat de sport.ro

Jutta Leerdam a luat o decizie radicală: ”Îmi urmez instinctele”