Teroriștii Hamas susțin că nu au fost lăsați să mai elibereze din ostatici. Țara care s-ar fi împotrivit
Hamas susţine că s-a oferit să elibereze duminică alte două femei pe care le ţine captive, "urmând aceiaşi paşi ca şi în cazul celor două ostatice americane", a transmis gruparea islamistă palestiniană într-un comunicat, citat de EFE.
Abu Obeida, purtătorul de cuvânt al Brigăzilor al-Qasam, aripa înarmată a Hamas, a dat asigurări că a propus şi anterior eliberarea ambelor cetăţence israeliene "din motive umanitare imperioase şi fără a cere nimic în schimb", dar, a susţinut el, "Israelul a refuzat să le primească".
Premierul israelian Benjamin Netanyahu a negat acuzaţia şi a numit-o "propagandă mincinoasă".
"Israelul va continua să facă tot ce este necesar pentru a aduce acasă toţi captivii şi persoanele dispărute", a adăugat premierul israelian.
Majoritatea ostaticilor sunt în viaţă, anunță Israelul
Presupusa ofertă vine în momentul în care Israelul şi Hamas intră duminică în cea de-a 16-a zi de război în Gaza şi după ce autorităţile israeliene au informat sâmbătă că miliţiile palestiniene ţin ostatice în Fâşia Gaza 210 persoane.
Sechestrările continuă să stârnească proteste din partea familiilor şi israelienilor care cer eliberarea imediată a ostaticilor, printre care se numără femei, bătrâni şi aproximativ 30 de minori.
Potrivit Israelului, majoritatea ostaticilor sunt în viaţă.
Vineri, Hamas a eliberat două ostatice americane din "motive umanitare", cu medierea Qatarului, care pare să rămână implicat în contactele indirecte dintre Israel şi Hamas.
Cele două femei sunt mamă şi fiică cu cetăţenie americană şi au fost eliberate "pentru a arăta poporului american şi lumii că afirmaţiile" făcute de administraţia preşedintelui Joe Biden împotriva Hamas "au fost false", potrivit grupării islamiste.
Miercuri, grupul a oferit prima dovadă de viaţă a unui ostatic, o înregistrare video în care a putut fi văzută şi auzită o tânără franco-israeliană, Mia Schem, în vârstă de 21 de ani, care a spus că este bine şi că vrea să se întoarcă acasă, în timp ce cineva îi trata rana vizibilă pe unul dintre braţe.
La scurt timp după aceea, într-o altă înregistrare video, Abu Obeida s-a oferit să-i elibereze pe ostaticii cu paşapoarte străine - mulţi sunt israelieni cu o a doua naţionalitate - pe care a spus că îi consideră "oaspeţii" lor.
Cei peste două sute de ostatici care rămân în mâinile miliţiilor palestiniene din Gaza au fost răpiţi în atacul Hamas asupra teritoriului israelian din 7 octombrie, care a declanşat un război ce a intrat deja în a treia săptămână.
Mii de morți în urma atacurilor israeliene
Separat, guvernul Hamas a anunţat că cel puţin 55 de persoane au fost ucise în Fâşia Gaza în cursul nopţii de sâmbătă spre duminică, după anunţul făcut de armata israeliană că îşi va intensifica bombardamentele, potrivit AFP, citată de Agerpres.
Cel puţin 55 de persoane au fost ucise "în această noapte, până la ora 6 dimineaţa, şi peste 30 de case (au fost) distruse", informează un comunicat al guvernului mişcării islamiste palestiniene, aflată la putere în micul teritoriu.
În ultimul său bilanţ difuzat sâmbătă, Hamas a raportat aproape 4.400 de morţi, majoritatea civili, în loviturile israeliene declanşate de atacul sângeros pe care gruparea islamistă l-a lansat la 7 octombrie împotriva Israelului şi care a provocat 1.400 de morţi, cei mai mulţi în prima zi a operaţiunii şi care erau în marea lor majoritate civili.
Israelul a anunţat sâmbătă seara intensificarea bombardamentelor în Fâşia Gaza, în pregătirea unei ofensive terestre asupra enclavei palestiniene.
"De astăzi, ne vom intensifica loviturile" în Fâşia Gaza, a avertizat sâmbătă generalul Daniel Hagari, purtătorul de cuvânt al armatei israeliene, scopul fiind, potrivit acestuia, "reducerea riscurilor pentru forţele noastre în următoarele etape" ale conflictului.
De la atacul Hamas asupra teritoriului său, Israelul a promis să anihileze mişcarea islamistă, aflată la putere în Fâşia Gaza din iunie 2007.
