Retrospectiva evenimentelor externe ale anului 2021. De la asaltul de la Capitoliu la finalul epocii Merkel

Ultima actualizare: 31-12-2021 16:54
vladimir putin angela merkel
Agerpres

2021 a ajuns la final, așa că este momentul să privim în urmă și să facem un bilanț al celor mai semnificative evenimente care s-au întâmplat pe plan extern.

După un an afectat profund de coronavirus, apariția vaccinului anti-Covid-19 și începerea vaccinării populației a permis desfășurarea unor mari evenimente prevăzute sau chiar amânate pentru anul 2021.

Asaltul de la Capitoliu, ”una dintre cele mai întunecate zile” din istoria SUA

Asaltul Capitoliului Statelor Unite ale Americii a fost evenimentul care a șocat lumea la începutul anului 2021. Atunci, mii de susținători ai lui Donald Trump au cerut respingerea victoriei lui Joe Biden, prin violență.

Președintele Joe Biden a numit atunci asaltul de la Capitoliu drept “una dintre cele mai întunecate zile din istoria ţării” și l-a învinuit pe președintele Trump pentru că a stârnit violenţele.

Pe data de 6 ianuarie, haosul s-a instalat în capitala Statelor Unite, Washington DC. Mii de susținători ai lui Donald Trump s-au strâns în fața Capitoliului în timpul sesiunii comune a Congresului pentru a număra votul Colegiului Electoral și a certifica victoria lui Joe Biden în alegerile prezidențiale din 2020.

Cu câteva săptămâni înainte, Trump a lansat numeroase afirmații false pe social media cu privire la fraudarea voturilor, fapt pentru care susținătorii au început să protesteze în fața Capitoliului.

Manifestația a început pe 5 ianuarie, dar a doua zi, fanii lui Trump au luat cu asalt Capitoliul, după ce fostul președinte i-a îndemnat să „lupte din răsputeri” pentru a „ne lua țara înapoi” și a merge spre Capitoliul SUA.

20 ianuarie: ceremonia de învestire a lui Joe Biden, al 46-lea președinte al SUA

Joe Biden a fsot învestit drept al 46-lea președinte al Statelor Unite în data de 20 ianuarie 2021, într-o ceremonie care a avut loc în aer liber. Grandoarea ceremoniei a fost redusă în contextul pandemiei de Covid-19.

Înainte de învestirea lui Joe Biden a avut loc ceremonia de învestire a vicepreședintelui Kamala Harris, chiar în aceeași zi.

Încă din 1901, Comitetul Congresional pentru Ceremonii Inaugurale se ocupă de ceremonia de învestire a președintelui și a vicepreședintelui.

Comitetul alcătuit din șase persoane a început planificarea ceremoniei din 2021 încă din luna iunie, când au ales locul și bugetul de 1,5 milioane de dolari.

Tema celei de-a 59-a ceremonie de învestire a fost „Democrația noastră determinată: Construirea unei Uniuni Perfecte”.

Cine a participat la ceremonia de învestire?

Numeroși oficiali americani și demnitari au fost așteptați la ceremonie, care a avut o capacitate de 1.600 de persoane.

Fiecare președinte a ținut un discurs la ceremonia de învestire, care a variat însă ca durată.

În anul 2017, Donald Trump a vorbit timp de 16 minute în fața participanților și telespectatorilor.

EURO 2021

Turneul final al Campionatului European de fotbal, amânat în 2020 pentru 2021, s-a desfăşurat, aşa cum era prevăzut, în mai multe oraşe de pe continent, în condiţii de pandemie, dar a fost un succes şi s-a încheiat cu victoria frumoasei echipe a Italiei.

EURO 2020 trebuia să marcheze împlinirea a 60 de ani de la prima ediţie a Campionatului European, dar pandemia de Covid-19 a împiedicat desfăşurarea sa la datele stabilite, media de spectatori, având în vedere restricţiile, fiind una decentă, 21.500 spectatori.

Italia a defilat în grupă, câştigând meciurile cu Turcia, Elveţia şi Ţara Galilor, dar a avut nevoie de prelungiri în optimi în faţa Austriei (2-1), a câştigat cu acelaşi scor în sferturi, în faţa Belgiei, iar în semifinale şi finală s-a impus la loviturile de departajare în faţa Spaniei, respectiv a Angliei. 

 

Revelaţia turneului final poate fi considerată echipa Danemarcei. Danezii au pierdut primele lor două meciuri din grupă, dar au câştigat cu 4-1 în faţa Rusiei şi au prins in extremis optimile de finală. A urmat o victorie la scor (4-0) cu Ţara Galilor, iar în sferturi un succes în faţa Cehiei (2-1). Danemarca s-a oprit, nemeritat, în semifinale, învinsă de Anglia în prelungiri, după ce a fost dezavantajată de arbitraj. 

 

Dezamăgirea competiţiei poate fi considerată campioana mondială Franţa, care a fost eliminată de surprinzătoarea echipă a Elveţia, la Bucureşti, în optimile de finală, după un meci de senzaţie. ''Les Bleus'' au condus cu 3-1 în min. 75, dar Elveţia a marcat de două ori în ultimele zece minute regulamentare şi a trimis meciul în prelungiri, câştigând cu 5-4 la loviturile de departajare. Un alt meci spectaculos a fost cel dintre Spania şi Croaţia, câştigat de iberici cu 5-3, după prelungiri. Croaţii au marcat în min. 85 şi 90+2, dar au fost surprinşi în extra-time în 20 de minute de fotbal furibund. 

 

Portugalia, care era deţinătoarea titlului, s-a calificat în optimi de pe locul al treilea din ''grupa morţii'' de la Budapesta (cu Franţa, Germania şi Ungaria), dar a fost eliminată de Belgia, cu 1-0.

O altă echipă cu pretenţii care nu a confirmat a fost Olanda. ''Portocala mecanică'' a impresionat în grupă, pe care a încheiat-o cu cel mai bun atac (8 goluri), dar a fost surprinsă în optimi de Cehia (2-0) şi a părăsit competiţia.

Arena Naţională din Bucureşti a găzduit patru meciuri, trei din Grupa C, Austria - Macedonia de Nord 3-1, Ucraina - Macedonia de Nord 2-1 şi Ucraina - Austria 0-1, precum şi un meci din optimi, spectaculosul Franţa - Elveţia.

România a mai fost reprezentată şi de doi arbitri, Ovidiu Haţegan (Polonia - Slovacia, Italia - Ţara Galilor) şi Istvan Kovacs (Olanda - Macedonia de Nord).

Portarul echipei Italiei, Gianluigi Donnarumma, a fost ales cel mai bun jucător al turneului final. Spaniolul Pedri a fost votat cel mai bun tânăr jucător.

Trofeul de golgheter s-a revenit portughezului Cristiano Ronaldo, cu 5 goluri (la egalitate cu cehul Patrik Schick, dar lusitanul a avut şi un assist). În total s-au marcat 142 de goluri în 51 de meciuri, cu o medie de 2,78 goluri pe meci.

Italia s-a ales cu premii de 34 de milioane de euro pentru titlul cucerit.

EURO 2020 a avut unul dintre cele mai dramatice momente din fotbal, la partida Danemarca - Finlanda, când mijlocaşul danez s-a prăbuşit pe teren şi a fost nevoie de resuscitarea sa pe teren după un stop cardiac. În cele din urmă, fotbalistul şi-a revenit şi a fost transportat la spital, unde a fost supus unei intervenţii de implantare a unui defibrilator cardiac.

Finala Italia - Anglia, de pe Wembley, a fost umbrită de incidente produse în afara şi în stadion de suporterii care au forţat accesul deşi nu aveau bilete. Peste 400 de fani au reuşit să intre în stadion fără bilete, fiind operate numeroase arestări după ciocnirile dintre suporteri şi poliţie.

Jocurile Olimpice de la Tokyo

Cea de-a 32-a ediţie a Jocurilor Olimpice de vară, de la Tokyo, a început pe 23 iulie și s-a încheiat 8 august.

Jocurile Olimpice au adus recorduri după recorduri, emoții și momente de maximă intensitate. Peste 11.500 de sportivi au dat tot ce au avut mai bun din ei pentru medalii, sub atenta observație a camerelor care le înregistrau fiecare pas.

Știrile ProTv a prezentat o selecție de imagini memorabile imortalizate de fotografi, de la debutul Jocurilor Olimpice. 

 

1. Karsten Warholm, după ce a cucerit titlul de campion olimpic la 400 m garduri, stabilind totodată un nou record mondial, cu timpul de 45 sec 94/100.

Warholm a devenit astfel primul alergător care a coborât sub 46 de secunde în această probă, la o lună după ce doborât, în 46 sec 70/100, precedentul record al lumii vechi de 29 ani al americanului Kevin Young (46 sec 78/100, la JO de la Barcelona, în 1992).

2. Italianul Gianmarco Tamberi şi qatarianul Mutaz Essa Barshim, după ce au câştigat împreună medaliile de aur în proba de săritură în înălţime.

Barshim şi Tamberi au fost întrebaţi de organizatori dacă doresc să mai sară o dată pentru departajare, dar ambii au declinat oferta. Acesta este primul caz în care se acordă două medalii de aur la aceeaşi probă la Jocurile de la Tokyo.

3. Mohamed Hamza din Egipt (stânga) și Enzo Lefort (dreapta) din Franța, în timp ce concurau în sferturile de finală ale echipei de floretă masculin pe 1 august 2021.

Echipa masculină de floretă a Franţei, în componenţa Erwann Le Pechoux, Enzo Lefort, Julien Mertine, a câştigat medaliile de aur.

4. Irek Rizaev, din echipa Rusiei, la antrenamente înainte de finala competiției de BMX freestyle.

Acesta a terminat finala pe locul al șaselea.

5. Atleta olandeză Sifan Hassan, după ce a obţinut medalia de aur în proba de 5.000 m.

Sifan Hassan, aflată în cursa pentru o triplă inedită la 1.500 m, 5.000 m şi 10.000 m, s-a impus în proba de 5.000 m cu timpul de 14 min 36 sec 79 sec, fiind urmată pe podium de kenyanca Hellen Obiri, dublă campioană mondială, 14 min 38 sec 36/100, şi etiopianca Gudaf Tsegay, 14 min 38 sec 87/100.

6. Linda Cerruti și Costanza Ferro de la Team Italy, în proba preliminară de duet artistic-înot-preliminar în ziua 10 a Jocurilor Olimpice.

Acestea au terminat finala competiției pe locul al șaselea.

7. Vittoria Panizzon din Italia, în timp ce concurează la Sea Forest Cross Country Course din Tokyo, la 1 august 2021.

8. Românca Ana-Maria Popescu, în lupta cu Yiwen Sun pentru aurul la spadă.

Reprezentanta noastră a obținut argintul, după o finală foarte strânsă.

9. Piotr Lisek, din Polonia, într-o rundă de calificare la sărituri cu prăjina, la 31 iulie 2021.

Acesta a ajuns până în finala compeției, pe care a terminat-o pe locul al șaselea.

10. Raven Saunders din Statele Unite, purtând o mască cu Hulk în finala la aruncarea greutății.

Sportiva din SUA a obținut argintul.

Finalul epocii Merkel. Cele mai importante momente din cariera celei mai puternice femei din lume ai ultimilor ani

Epoca Angelei Merkel, prima femeie cancelar din istoria Germaniei, s-a încheiat, după 16 ani în care a fost considerată cea mai puternică femeie din lume. 

angela merkel, berlin
 

Era Merkel a luat sfârșit după ce coaliția creștin democrată CDU-CSU a pierdut alegerile în fața social-democraţilor. De Ziua Sfântului Nicolae, înlocuitorul lui Merkel, Olaf Scholz, este așteptat să își depună jurământul în funcția de cancelar german.

În total, Merkel acumulează în această funcție 16 ani și 14 zile, ceea ce înseamnă că ratează ocazia de a doborî recordul lui Helmut Kohl cu doar 12 zile.

“Fata lui Kohl”

“Fata lui Kohl”, așa a fost numită o perioadă Merkel, chiar de către fostul cancelar Helmut Kohl și de alți oameni politici ai vremii. Ea a ieșit din umbra lui Kohl în 2001, dar adevăratul său drum în politică a început în 2005, când a fost alea aleasă în importanta funcție de către Bundestag. Atunci a fost format un nou guvern și Merkel a devenit prima femeie și primul om de știință, dar și cea mai tânără persoană care a ocupat această funcție.

Merkel era om de știință înainte de schimbarea de carieră. În 1978, Merkel a studiat fizica la Universitatea din Leipzig, iar în 1982, a primit, din partea Academiei Germane de Știință, diploma de doctorat în chimie cuantică.

După ce a ajuns în funcția de cancelar, ea a început repede să se remarce. La summitul G8 din 2007, a fost surprinsă glumind relaxată cu președintele american de atunci, George W. Bush, și cu cel rus, Vladimir Putin. 

 

Dar în același an, a supărat Beijingul, după ce s-a întâlnit cu Dalai Lama, lucru ce a dus la alterarea relațiilor germano-chineze.

Tot în 2007, Vladimir Putin a vrut să îi testeze limitele cancelarului german când a primit-o la reședința sa din Soci. Și presa nota, la acea vreme, că liderul rus i-a și descoperit slăbiciunea lui Merkel: frica de câini. Astfel că, în timpul conferinței de presă, labradorul negru, Koni, al lui Putin a dat buzna direct către Merkel, care a fost pusă într-o situație neplăcută.

 

De-a lungul timpului, a fost remarcat faptul că în discursurile oficiale, Merkel își ține mâinile împreunate sub formă de diamant, după cum au susținut germanii, iar partidul său chiar a folosit acest lucru pe afișele dintr-o campanie, spunând că este un simbol al încrederii și al calmului.

Merkel și toleranța față de imigranți

În 2015, Merkel a luat o decizie importantă. Și-a respectat angajamentul față de politica UE de deschidere a frontierei pentru migranți, permitând intrarea în țară și în UE a peste un milion de migranți, cei mai mulți fugiți de războiul sirian. În semn de recunoștință, unii părinți și-au botezat copiii după numele cancelarului german. Este cunoscut cazul unui bărbat care a fugit din Siria și a ajuns în Germania. El și-a botezat fetița Angela Merkel.

“Cancelarul lumii libere”

În același an, revista TIME i-a oferit titlul de “Omul anului”, numind-o “cancelarul lumii libere”.

 

În 2020, a avut loc oficial Brexitul, dar anii dinainte au fost plini de evenimente, iar în ciuda tuturor provocărilor, Merkel și-a consolidat poziția de lider mondial, după cum au notat ziarele importante. Ea și-a păstrat tot timpul poziția față de Brexit și a spus că nu va acorda drepturi speciale britanicilor, pentru a evita Brexit-ul. Atitudinea sobră față de englezi și-a păstrat-o și după Brexit.

De-a lungul anilor, Merkel a fost apreciată pentru faptul că este o persoană discretă și că își ține viața privată departe de ochii lumii. Puțini știu faptul că soțul său, Joachim Sauer, este un apreciat om de știință. El este profesor de chimie teoretică la Universitatea Humboldt din Berlin.

 

Citeste și...
Parteneri
VIDEO PROTVPLUS.RO