Reacții îngrijorate după prima victorie a extremei drepte în Franța. „Ne confruntăm cu o "trumpizare" a democrației franceze"
Franța este încă în stare de șoc după ce partidul de extremă dreaptă, condus de Marine Le Pen, s-a impus detașat în primul tur al alegerilor parlamentare.
Formațiunea președintelui francez a ocupat locul trei, iar Macron este criticat dur pentru decizia de a forța alegeri anticipate.
Acum, toată lumea așteaptă turul decisiv al scrutinului, de duminică.
Marine Le Pen, lider francez al extremei drepte: „Nimic nu este încă adjudecat, turul al doilea va fi decisiv!"
Marine Le Pen a preluat conducerea formațiunii de extremă dreaptă în 2011. Partidul format în 1972 de tatăl ei era izolat pe scena politică franceză din cauza antisemitismului declarat și a rasismului. Marine le Pen a eliminat punctele de vedere prea radicale, și chiar şi-a exclus părintele din partid, din cauza unor comentarii extreme.
Cécile Alduy, profesor la Universitatea Stanford, specialist în probleme de extrema dreaptă: „De când a preluat conducerea partidului, (Marine le Pen) a încercat să-și îmblânzească discursul, să îmbrățișeze un soi de secularism democratic la nivel retoric, cu tot cu drepturile femeilor. Așa a reușit să schimbe imaginea partidului."
Dacă va câștiga majoritatea parlamentară, Marine le Pen îl va putea instala ca prim-ministru pe protejatul ei, în vârstă de 28 de ani, Jordan Bardella. Lipsa de experiență politică a acestuia nu este văzută drept un impediment de mulți dintre votanți, care vor cu orice preț o alternativă la președintele Emmanuel Macron.
Cécile Alduy: „(Bardella) este foarte tânăr și îi atrage pe votanții tineri. Are 1,6 milioane de urmăritori pe TikTok. E ca o vedetă rock printre fanii săi."
Jordan Bardella, Adunarea Națională: „Sunt recunoscător francezilor și îi îndemn să rămână mobilizați pentru un ultim efort duminica viitoare!"
În actuala legislatură, partidul lui Marine le Pen are 88 de deputați. Pe 7 iulie, în cel de-al doilea tur al alegerilor, Adunarea Națională ar urma să-și adjudece cel puțin 255 de mandate. Ca să aibă majoritatea absolută dorită, extremei-drepte i-ar trebui 289 de mandate. Iar celelalte partide încearcă să facă front comun și să-și mobilizeze susţinătorii la urne.
Sandrine Rousseau, ecologistă: „Fac apel la toți francezii să-și îndeplinească această responsabilitate democratică, să aibă grijă de democrația noastră, care nu o duce deloc bine. Ne confruntăm cu o "trumpizare" a democrației franceze."
Olivier Faure, șeful Partidului Socialist: „Imaginați-vă că Franța, țara drepturilor omului, țara iluminismului, devine dintr-o dată un stat de extremă dreaptă, ca atâtea altele. E de neconceput."
Ca să blocheze alegerea candidaților de extremă dreaptă, partidele de pe locurile doi şi trei ar trebui să negocieze și să susțină un singur candidat – pe cel cu şanse crescute de a-l învinge pe reprezentantul extremei-drepte. Dar, oricare va fi deznodământul pe 7 iulie, se prefigurează o coabitare dificilă, dacă nu imposibilă, între Guvern și președintele Macron.
Etichete: alegeri, emmanuel macron, extrema dreaptă, Franta,
Dată publicare:
