Extrema dreaptă din Franța, victorie categorică în primul tur al alegerilor parlamentare anticipate. Prezență record la vot
Rezultatele indicate de exit-polluri pentru primul tur de scrutin al alegerilor parlamentare anticipate din Franţa au fost confirmate de cifrele oficiale finale anunţate, luni, de Ministerul de Interne.
Rassemblement National (RN), formaţiune de extremă dreapta, s-a clasat pe primul loc, devansând alianţa stângii, Nouveau Front Populaire, şi partidul centrist al preşedintelui Emmanuel Macron, relatează Le Figaro.
Astfel, Rassemblement National şi aliatul său Eric Ciotti de la Les Républicains, partidul dreptei tradiţionale, deşirat în prezent de lupte interne, au obţinut 33,15% din voturile exprimate, adică peste 10 milioane de voturi. Un număr de 39 de deputaţi susţinuţi de partidul extremist au fost aleşi din primul tur, inclusiv Marine Le Pen.
Alegeri 2024
21:26
Nicuşor Dan: Votul meu în primul tur va fi pentru Nicolae Ciucă sau Elena Lasconi
19:26
Au fost tipărite 5,6 milioane de buletine de vot pentru referendumul din București. Care este condiția pentru a fi validat
19:14
Cum votăm la prezidențiale, în țară și în străinătate. Cei care nu sunt în localitatea de reședință pot vota la orice secție
19:05
Sondaj AtlasIntel alegeri prezidențiale 2024. George Simion și Elena Lasconi ar fi umăr la umăr în bătălia pentru locul doi
Noul Front Popular (NFP), care a rezutat din unirea stângii cu extrema stângă, a obţinut 27,99% din voturi, adică aproape 9 milioane de voturi. 32 de deputaţi susţinuţi de NFP au fost aleşi în primul tur, printre care Olivier Faure, primul secretar al Partidului Socialist, Emmanuel Grégoire, un apropiat al primarului Parisului, Anne Hidalgo, precum şi Sophia Chikirou, partenera lui Jean-Luc Mélenchon, liderul extremei stânga.
Partidul prezidenţial, Ensemble, şi aliatul său, Horizons, au obţinut doar 20,04% din sufragii, adică aproape 7 milioane de voturi. Doar doi deputaţi au fost aleşi în primul tur: Pierre Cazeneuve în Hauts-de-Seine şi Mikaele Seo în Wallis şi Futuna.
Prezenţa la vot a fost de 66,71% din alegătorii înregistraţi, cu 20 la sută mai mulţi decât la alegerile precedente din 2022. Este un nivel fără precedent de la un gest similar, de dizolvare a Adunării, în 1997, de către preşedintele de atunci Jaques Chirac. Acest nivel de participare este apropiat de cifrele înregistrate în anii 1980, între 65 şi 70% - cu excepţia anului 1986, când scrutinul a avut loc în cadrul sistemului de reprezentare proporţională cu doar un prim tur.
Acum, un al doilea tur de scrutin este prevăzut pentru duminica viitoare, 7 iulie.
Această săptămână va fi marcată mai ales de negocierile privind menţinerea sau nu a unui candidat împotriva Nouveau Front Populaire sau a Rassemblement National în cele 306 cazuri de alegeri cu turul doi în care sunt implicaţi trei candidaţi.
Există şi câteva cazuri în care în turul al doilea intră patru candidaţi, ceea ce nu s-a mai văzut de 50 de ani, notează presa franceză.
Pentru a se califica în turul al doilea, candidaţii trebuie să se claseze printre primii doi sau să aibă voturile a cel puţin 12,5% dintre alegătorii înregistraţi. Cu cât prezenţa la vot este mai mare, cu atât numărul candidaţilor calificaţi este mai mare.
Candidaţii care vor decide să se retragă - ceea ce i-ar favoriza pe unul sau altul dintre ceilalţi competitori - trebuie să anunţe aceasta până marţi la ora 18:00.
Sursa: News.ro
Etichete: Franta, marine le pen, alegeri parlamentare,
Dată publicare:
01-07-2024 11:01