Război în Ucraina, ziua 107. Șefa Băncii Centrale a Rusiei: „Efectele sancțiunilor sunt mai puțin puternice decât ne temeam”

Cancelarul german Olaf Scholz a cerut cu fermitate Serbiei să se alăture sancţiunilor împotriva Rusiei din cauza invadării Ucrainei, a declarat vineri preşedintele sârb Aleksandar Vucic, relatează AFP.

"Cancelarul Scholz a cerut într-un mod foarte hotărât, clar şi ferm Serbiei să se alăture sancţiunilor împotriva Rusiei", a declarat Vucic în cadrul unei conferinţe de presă comune la finalul întrevederii cu Scholz, care a efectuat prima sa vizită în Balcanii occidentali.

Preşedintele sârb a evocat "situaţia specifică" a Serbiei în această chestiune, din cauza înainte de toate a problemei Kosovo, fostă provincie sârbă care şi-a proclamat independenţa în 2008 şi pe care Belgradul, cu susţinerea Rusiei la ONU, nu o recunoaşte.

Aleksandar Vucic a subliniat, de asemenea, legăturile economice, în special în domeniul energetic, şi relaţiile tradiţionale foarte apropiate cu Rusia.

"Noi ne aşteptăm ca aceste sancţiuni să fie susţinute de toate ţările candidate la aderarea la UE", a afirmat, la rândul său, Olaf Scholz.

"Este important să depunem eforturi ca un număr tot mai mare de ţări să se alăture sancţiunilor, pentru că ele sunt instrumentul, împreună cu livrările de arme, care va ajuta Ucraina să-şi determine viitorul", a declarat Olaf Scholz.

Serbia rămâne singura ţară europeană care nu a impus sancţiuni Rusiei.

Ambasadorul Ucrainei în Marea Britanie susține că britanicii Aiden Aslin și Shaun Pinner nu pot fi condamnați la moarte deoarece țara nu are pedeapsa capitală.

Cei doi luptau „legitim” alături de forțele Ucrainei, ceea ce înseamnă că au statut de prizonieri de război și ar trebui tratați ca atare, spune oficialul.

Un guvernator ucrainean a declarat că țara sa a efectuat, vineri, al 11-lea schimb de prizonieri cu Rusia de la începutul invaziei. Au fost schimbați patru prizonieri ruși cu cinci ucraineni.

Unul dintre ucrainenii eliberați este primarul unui sat care a fost „răpit” de forțele ruse pe 10 martie.

Președintele Zelenski îndeamnă Uniunea Europeană să grăbească aderarea Ucrainei.

El a adăugat că „zona gri” în care a fost lăsată țara sa a încurajat agresiunea Rusiei.

Președintele a deplâns că „încă există unii sceptici politici care se îndoiesc că ar trebui să ni se permită aderarea la UE”.

Șefa băncii centrale a Rusiei a declarat, potrivit agenției de propagandă rusă TASS, că efectele sancțiunilor impuse împotriva Rusiei au fost mai puțin puternice decât se spera.

„Vedem că exportul nostru nu a scăzut atât de mult pe cât ne așteptam inițial. Efectele sancțiunilor sunt mai puțin puternice decât ne temeam. Acest lucru arată și capacitatea companiilor de a se adapta. Cu toate acestea, este prematur să spunem că s-a arătat întregul efect al sancțiunilor”, a spus aceasta.

Franţa îşi doreşte "victoria" Ucrainei în conflictul cu Rusia şi este gata să participe la o "operaţiune" care să permită ridicarea blocadei asupra portului Odesa şi exportul cerealelor ucrainene, a anunţat vineri preşedinţia franceză, relatează AFP.

"După cum preşedintele a avut ocazia să spună, noi vrem victoria Ucrainei. Vrem ca integritatea teritorială a Ucrainei să fie restabilită", a precizat Palatul Elysée, răspunzând întrebărilor provocate de apelul preşedintelui Emmanuel Macron "de a nu umili Rusia".

"Vrem ca acest conflict, ca acest război al Rusiei împotriva Ucrainei să înceteze cât mai curând posibil şi să se angajeze o negociere care va permite nu numai restabilirea integrităţii şi suveranităţii Ucrainei ci şi luarea în considerare a unui anumit număr de alte elemente foarte importante precum justiţia tranziţională (în privinţa crimelor de război comise de ruşi - n.r.), precum plata de daune de război, etc.", a menţionat sursa citată.

Primarul din Mariupol, care nu se află în oraș în momentul de față, a vorbit pentru BBC despre situația de acolo, spunând că există dovezi că s-a format un focar de holeră și că zeci de oameni ar putea fi bolnavi.

„Sunt mulți morți în Mariupol. Nu au curățat cadavrele celor omorâți în bombardamente. Multe trupuri sunt încă sub ruine. Problema este agravată de absența colectării gunoiului - sistemul nu funcționează din februarie”, a spus primarul.

Mai multe detalii AICI.

În cadrul unui eveniment online organizat de Uniunea Studenților Ucraineni, președintele Zelenski le-a vorbit prin videocall în mai multe universități din Marea Britanie despre conflictul dintre Rusia și Ucraina.

„107 zile de când suntem testați la supraviețuire. Acest război este vizibil și monstruos. (Rușii) vorbesc despre scopuri pașnice dar...omoară copii și femei”, a spus președintele.

„Misiunea rușilor este să ne șteargă istoria, țara, identitatea și să ne nege existența. Dar și să spună lumii că noi nu am existat niciodată, că suntem oameni creați în mod artificial ca multe alte plante și animale”, a mai spus acesta.

Rusia a violat „aproximativ de 400 de tratate internaționale diferite”, susține președintele Zelenski.

„Doar în timpul războiului Rusiei împotriva Ucrainei, și reamintesc că a început în 2014, nu pe 24 februarie 2022, Rusia a violat aproximativ 400 de tratate internaționale diferite”, a spus acesta.

Ministrul britanic al Apărării, Ben Wallace, s-a aflat într-o vizită neanunțată în Ucraina.

Acesta a fost prezent în țara aflată în război timp de două zile în această săptămână, unde s-a întâlnit cu omologul său ucrainean Oleksii Reznikov, dar și cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski.

Într-un video postat de Zelenski pe contul său de Telegram, se poate observa cum Wallace îi spune președintelui că face „o treabă minunată”.

„Cei trei au picat de acord să lucreze și mai îndeaproape pentru a sprijini obiectivul comun de a permite Ucrainei să se elibereze de ocupația ilegală rusă”, potrivit unui comunicat de presă al Ministerului Apărării din Marea Britanie.

Aceștia au discutat, de asemenea, despre gama de echipamente și instruire pe care Marea Britanie le oferă în prezent și ce sprijin suplimentar pot oferi pentru a ajuta forțele ucrainene să-și apere țara.

Potrivit CNN, este neclar însă când au avut loc aceste întâlniri în mod exact.

Kievul şi-a epuizat tot armamentul de fabricaţie rusă şi sovietică şi depinde de-acum exclusiv de armamentul care-i este furnizat de aliaţii săi străini - şi anume artilerie occidentală, trag un semnal de alarmă mai multe surse militare americane, relatează AFP.

Adjunctul directorului serviciilor militare ucrainene de informaţii Vadim Skibiţki declară cotifianului britanic The Guardian că Ucraina trage 5.000-6.000 de obuze de artilerie pe zi - de la începutul războiului.

”Este un război al artileriei acum (...), iar noi pierdem în domeniul artileriei”, avertizează el.

”Ucraina deţine o piesă de artilerie la 10-15 piese ruseşti, precizează Skibiţki .

”Totul depinde acum de ceea ce Occidentul ne dă”, subliniază adjunctul directorului serviciilor militare ucrainene de informaţii.

Șeful adjunct al NATO a vorbit în această dimineață, cu accent pe Finlanda și Suedia - două țări care au solicitat să se alăture alianței militare.

Secretarul general adjunct Mircea Geoană a declarat că este încrezător că aceste națiuni vor adera la alianță, în ciuda obiecțiilor din partea Turciei.

"Suntem încrezători că Suedia și Finlanda se vor alătura rândurilor noastre", a declarat el, vineri, la Summitul pentru democrație de la Copenhaga, notează Sky News.

Și, vorbind la câteva ore după ce Vladimir Putin a părut să facă aluzie la ambițiile de a lansa mai multe invazii în efortul de a extinde teritoriul Rusiei, domnul Geoană a sugerat că este puțin probabil ca cele două țări nordice să fie vizate de Moscova.

El a declarat că NATO nu a văzut semne că Rusia ar avea "capacitatea sau intenția de a fi agresivă din punct de vedere militar împotriva Suediei și Finlandei".

"Obiectivul strategic al Rusiei este distrugerea completă a Ucrainei ... Ei nu ne vor lăsa să trăim în pace. Federația Rusă vrea să distrugă complet statalitatea ucraineană și să instaleze aici un guvern pe care îl poate controla", a declarat Oleksandr Motuzyanyk, purtătorul de cuvânt al Ministerului Apărării de la Kiev, conform BBC.

Moscova spune că desfășoară o "operațiune militară specială" și că nu intenționează să ocupe Ucraina.

Rusia caută puncte slabe în apărarea ucraineană în apropierea râului Siversky Donets, în estul Ucrainei, a adăugat el.

Dacă Rusia capturează orașele Severodonețk și Lysychansk de pe Siverskyi Donets, va deține tot Luhansk, una dintre cele două provincii din regiunea Donbas pe care Moscova le revendică în numele separatiștilor.

Serghei Lavrov, ministrul rus de Externe, a afirmat, vineri, reporterilor că este "clar" că Organizația Tratatului Atlanticului de Nord (NATO) nu este capabilă să decidă soarta Europei.

Lavrov a adăugat că Organizația Tratatului de Securitate Colectivă (OTSC), o alianță militară interguvernamentală din Eurasia, acționează acum ca un factor de echilibrare pentru acțiunile "ilegitime" ale NATO.

În plus, ministrul a reiterat că Rusia este în continuare "deschisă la dialog" cu Occidentul, însă a acuzat acesta din urmă că ia toate deciziile de unul singur, fără a se angaja cu Moscova.

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski și președintele francez Emmanuel Macron au discutat despre sprijinul umanitar și militar în timpul unei noi convorbiri telefonice, potrivit unei declarații a guvernului francez, anunță CNN.

Oficialii locali ucraineni spun că orașul Severodonețk este acum controlat în mare parte de forțele rusești. Anterior, Zelenski a declarat că regiunea "rămâne epicentrul confruntării din Donbas".

Potrivit declarației care descrie subiectul discuție dintre Zelenski și Macron, președintele francez a declarat că țara sa "va rămâne mobilizată pentru a răspunde nevoilor Ucrainei, inclusiv în ceea ce privește armele grele".

Macron l-a întrebat, de asemenea, pe Zelenski despre nevoile sale "în ceea ce privește echipamentele militare, sprijinul politic, sprijinul financiar și ajutorul umanitar".

În prezent, între 100 și 200 sunt uciși în luptă în fiecare, potrivit lui Mykhailo Podolyak, un consilier principal al președintelui ucrainean Volodimir Zelenski, relatează The Guardian.

Zelenski declara săptămâna trecută că armata ucraineană pierdea între 60 și 100 de soldați pe zi.

Podolyak a adăugat că Ucraina are nevoie de sute de sisteme de artilerie occidentale pentru a egaliza condițiile de luptă cu Rusia în regiunea Donbas, în estul țării.

„Forțele rusești au folosit pe front cam tot ce nu este nuclear, iar asta include artilerie grea, sisteme multiple de lansare a rachetelor și aviație. Cererile noastre pentru artilerie nu sunt doar un fel de moft... ci o nevoie obiectivă atunci când vine vorba de situația de pe câmpul de luptă. Ucraina are nevoie de 150 până la 300 de sisteme de lansare de rachete pentru a se alinia cu Rusia - un număr mult mai mare decât cel pe care l-a primit până acum”, a adăugat Podolyak.

Ucraina și-a "aproape epuizat" toată muniția de artilerie și folosește acum obuze furnizate de NATO, a declarat, vineri, adjunctul șefului serviciilor de informații militare ucrainene, Vadym Skibitsky, potrivit Baha.com.

Acesta a declarat pentru The Guardian că "totul depinde acum de ceea ce ne oferă Occidentul. Ucraina are o piesă de artilerie față de 10 până la 15 piese de artilerie rusești. Partenerii noștri occidentali ne-au dat aproximativ 10% din ceea ce au ei".

Skibitsky a spus că Ucraina are nevoie și de sisteme de rachete cu rază lungă de acțiune, în timp ce luptă într-un război de artilerie în Donbass.

El a estimat că Rusia "nu prea mai are rachete", menționând că forțele sale organizează "mult mai puține atacuri cu rachete" și folosesc rachete sovietice din anii 1970. De asemenea, el a avertizat că Rusia ar putea îngheța conflictul până la ridicarea sancțiunilor occidentale, "dar apoi îl vor începe din nou - uitați-vă la ultimii opt ani".

Ministrul ucrainean de Interne a declarat că, deși nu există un risc iminent ca rușii să invadeze Kievul, capitala nu va lăsa garda jos.

"Nu există niciun pericol de atac asupra Kievului astăzi. Nu există nicio concentrare de trupe în apropierea frontierei cu Belarus, dar înțelegem că orice scenariu este posibil mâine. Prin urmare, sunt în curs antrenamente serioase, pregătirea liniei de apărare, antrenarea trupelor care vor rămâne la Kiev și în jurul orașului", a declarat ministrul de Interne, Denys Monastyrsky, pentru AFP, citată de France 24.

Armata rusă își trimite oamenii în Severodonețk "ca pe carne de tun", a declarat secretarul Consiliului de Securitate al Ucrainei, adăugând că situația din oraș este "extrem de complicată" și că forțele rusești își concentrează toată puterea în zonă.

"Ei nu-și cruță oamenii, trimit oameni ca pe carne de tun... ei bombardează armata noastră zi și noapte", a declarat Oleksiy Danilov într-un interviu acordat agenției de presă Reuters, citată de Al Jazeera.