Potrivit Legii nr. 500/2002 privind finanțele publice, articolul 35, Guvernul trebuie să înainteze Parlamentului proiectul legii bugetului de stat până la data de 15 noiembrie a fiecărui an. Conform calendarului bugetar, Ministerul Finanțelor trebuie să depună proiectele la Guvern pentru prima lectură până la 30 septembrie, iar până la 1 noiembrie să le definitiveze și să le înainteze Executivului.
Termenul limită până la care ordonatorii de credite trebuie să transmită Ministerului Finanțelor, prin aplicația E-Buget, datele privind estimările de venituri și cheltuieli pentru construcția bugetului de stat pe anul 2027 a fost prelungit până luni, 16 noiembrie, a anunțat, joi, purtătorul de cuvânt al Guvernului, Dan Cărbunaru.
„A fost și astăzi o discuție, săptămâna trecută au fost, de asemenea, dialoguri în interiorul Guvernului, în interiorul ședinței, privind această procedură în care fiecare minister, fiecare ordonator de credite transmite către Ministerul de Finanțe prin această aplicație E-Buget datele care să prezinte perspectiva cheltuielilor și veniturilor. Suntem aproape de finalizarea acestei proceduri, cele mai multe instituții au început să-și trimită datele și, după discuțiile de astăzi, cel mai probabil în zilele următoare o să avem viziunea de ansamblu necesară”, a declarat Dan Cărbunaru, într-o conferință de presă la Palatul Victoria.
El a explicat că această etapă este necesară pentru evaluarea cheltuielilor pe care fiecare minister și ordonator de credite le estimează pentru anul viitor, dar și pentru încadrarea în ținta de deficit bugetar asumată de România.
„Și faptul că reușim să ne înscriem în ceea ce ne-am asumat, ne ajută, pe de o parte, să ne menținem ratingurile internaționale, să ne păstrăm, până la urmă, credibilitatea pe piețele externe - zilele trecute am avut o primă confirmare cu acele obligațiuni de 4,5 miliarde de euro, care au avut și suprascriere, asta înseamnă că ceea ce guvernul nou instalat a început să facă este deja bine perceput pe piețele internaționale. Bugetul pentru anul viitor este un etalon extrem de important și trebuie să fie unul realist, pentru că va trebui să confirme ceea ce piețele așteaptă, va trebui să confirme ceea ce și companiile și toți reprezentanții întreprinzătorilor privați din România, fie că sunt autohtoni, fie că sunt investitori străini, au vorbit despre acest lucru, statul să-și demonstreze capacitatea de a-și ține cheltuielile sub control, de a se înscrie în țintele de deficit, sigur, fără a omite necesarele măsuri de relansare economică”, a explicat purtătorul de cuvânt al Executivului.
Înainte de adoptarea bugetului pentru 2027, Guvernul ar urma să își asume răspunderea în Parlament pentru desființarea, comasarea și reorganizarea unor instituții și companii de stat, măsuri care ar avea un impact asupra cheltuielilor bugetare, urmând ca ulterior să fie promovată, prin aceeași procedură, reforma administrației publice, au explicat surse din PSD pentru Știrile ProTV.
Guvernul trebuie să stabilească și calendarul unor măsuri cu impact direct asupra veniturilor populației. În privința pensiilor, executivul și-ar dori o majorare cât mai consistentă, însă o decizie va putea fi luată abia după ce vor exista datele financiare necesare, au transmis surse guvernamentale la începutul lunii
Nici momentul majorării salariului minim nu este stabilit deocamdată. Guvernul urmează să discute în Consiliul Național Tripartit dacă aceasta va intra în vigoare de la 1 ianuarie 2027 sau abia din vară. Totodată, discuțiile privind noua lege a salarizării unitare sunt programate să înceapă la începutul anului viitor, ceea ce înseamnă că impactul acesteia nu va fi reflectat în deciziile bugetare imediate.
Problemele cu trebuie să jongleze Guvernul pentru a construi bugetul pe 2027
Deficitul bugetar se numără printre principalele limite ale bugetului pe 2027 și asta deoarece România are un angajament formal față de Comisia Europeană pentru reducerea graduală a acestui indicator. Pentru 2027, obiectivul este continuarea consolidării fiscale pe traiectoria agreată cu UE, astfel încât deficitul să coboare semnificativ față de nivelurile din 2024-2026 și să rămână în limitele convenite cu Bruxelles-ul. Trebuie precizat că programul de guvernare asumat de premierul desemnat Luca Niculescu presupune un deficit bugetar de 5,2% din PIB pentru 2027.
Traiectoria fiscală convenită cu Comisia Europeană urmărește reducerea graduală a deficitului până la pragul european de 3% din PIB în 2030. În practică, asta înseamnă că în 2027 România are un spațiu limitat pentru majorări de cheltuieli sau reduceri de taxe fără măsuri care să contrabalanseze echilibrul fiscal, deoarece trebuie să respecte calendarul de reducere a deficitului negociat cu UE.
Conform datelor prezentate de Guvern în august 2026, datoria publică a ajuns la 60,1% din PIB în primul trimestru din 2026, peste pragul de referință european. Legea responsabilității fiscal-bugetare 69/2010 instituie un mecanism gradual de intervenție în condițiile în care nivelul ponderii datoriei publice în produsul intern brut depășește pragurile de 45%, 50%, 55% și respectiv 60% din PIB.
În prezent, în condițiile în care datoria publică calculată conform metodologiei Uniunii Europene a depășit nivelul de 60% din PIB, cadrul legal prevede menținerea măsurilor aferente pragurilor anterioare, inclusiv cele referitoare la programul de reducere a ponderii datoriei publice în PIB și la înghețarea cheltuielilor salariale și de asistență socială.
Consiliul Fiscal avertizează că, deși măsurile de consolidare adoptate în a doua parte a anului 2025 și în primele luni din 2026 au contribuit la atenuarea ritmului de creștere a datoriei, acestea nu sunt suficiente pentru stabilizarea acesteia, se arată în raportul pe 2025 al Consiliului Fiscal.
În plus, calculele pentru viitorul budget sunt îngreunate de închiderea PNRR. Recent, ministurl finanțelor a declarant că anul 2026 a fost unul atipic, bugetul fiind construit în jurul Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR), iar banii din cererile 5 și 6 sunt vitali România.
„E primul an în care facem bugetul într-o nouă aplicație, o aplicație electronică în care fiecare ordonator, fiecare minister uploadează date și își prezintă programele de finanțare și trebuie să justifice în aplicația respectivă fiecare program de finanțare și investiții pe care îl are. Ne dă o vizibilitate mult mai mare asupra cheltuielilor statului. O bună parte dintre ordonatori deja adăugaseră datele respective, erau în diverse faze de introducere a datelor. Cred că acest efort va mai dura. Ordonatorii au termen această săptămână să termine de a transmite datele. În momentul când le vom avea integrate, probabil că, pe final de săptămână, începutul săptămânii viitoare, putem să începem să facem proiecții”, a explicat Nazare.
Sprijinul politic, una dintre problemele bugetului pe 2027
În prezent, proiectul de buget pe 2027 se bazează doar pe voturile PSD, restul voturilor de care ar avea nevoie dacă s-ar ajunge la votul parlamentului, pentru legea bugetului sau la o moțiune de cenzură în caz de asumarea răspunderii, vin la pachet cu o serie de condiții puse de partidele și grupurile parlamentare la învestirea guvernului.
Chiar și PSD, partidul care domină guvernul Luca Niculescu, a anunțat în octombrie o serie de condiții pentru bugetul pe 2027. Astfel, PSD a condiționat susținerea noului executiv de adoptarea unui set de măsuri economice și sociale care să se regăsească în bugetul pentru 2027. Social-democrații au cerut un memorandum semnat de Guvern, sindicate și reprezentanții mediului de afaceri, prin care să fie garantat că taxele și impozitele nu vor crește anul viitor. De asemenea, au solicitat indexarea pensiilor, inclusiv a celor militare, și a pensiei minime, conform legii, precum și eliminarea CASS pentru mame, veterani și persoanele cu dizabilități.
PNL a condiționat votul de învestitură de semnarea unui acord politic cu premierul desemnat, prin care acesta să își asume respectarea țintei de deficit bugetar de maximum 5,3% din PIB în 2027. Liberalii au cerut ca rectificarea bugetară să respecte angajamentele financiare ale României și ca bugetul pentru anul viitor să fie construit în limitele procesului de consolidare fiscală, fără majorarea cheltuielilor care nu au acoperire în venituri. Totodată, PNL s-a angajat să susțină adoptarea bugetului, cu condiția menținerii disciplinei fiscale și a încurajării investițiilor în economia românească. În schimbul acestor angajamente, liberalii au promis că nu vor iniția și nu vor vota o moțiune de cenzură până la 1 martie 2027, dacă prevederile acordului sunt respectate.
La fel ca PNL, USR a avertizat că nu va susține măsuri care presupun cheltuieli suplimentare fără surse de finanțare și care ar putea duce la depășirea limitelor bugetare și la repetarea dezechilibrelor din anii precedenți.
În cazul UDMR, prioritățile prezentate în negocieri care vizează bugetul pe 2027 includ protejarea investițiilor și indexarea pensiilor.