Şeful Executivului a atras atenţia că, dincolo de recunoştinţă, românii au astăzi responsabilitatea de a proteja valorile democratice.
Într-o postare pe reţelele de socializare, prim-ministrul a evocat curajul muncitorilor braşoveni: „În urmă cu 39 de ani, la Braşov, muncitorii de la Uzina «Steagul Roşu» au ieşit în stradă, alături de mii de oameni, pentru a protesta împotriva unui regim care le luase nu doar libertatea, ci şi demnitatea. Într-o vreme în care frica şi tăcerea dominau societatea românească, aceşti oameni au avut curajul să spună «nu». Au înfruntat represiunea şi au arătat că dictatura putea fi contestată”.
Luca Niculescu a amintit că strigătele „Jos Ceauşescu!” şi „Deşteaptă-te, române!” au devenit un ecou premonitoriu, fiind reluate doi ani mai târziu, în timpul Revoluţiei din decembrie 1989. „Astăzi, ne amintim cu respect şi recunoştinţă de cei care, la 15 noiembrie 1987, au avut curajul să înfrunte un regim nedrept. Mulţi dintre ei au plătit un preţ greu pentru acest curaj. Le datorăm nu doar recunoştinţă, ci şi responsabilitatea de a apăra libertatea şi democraţia pe care astăzi le considerăm fireşti”, a conchis premierul.
Scânteia revoltei din 15 noiembrie 1987 a fost aprinsă de muncitorii din schimbul trei de la secţia 440 Ştanţe şi Matrice a întreprinderii de autocamioane „Steagul Roşu”, care au ameninţat cu încetarea lucrului. Protestul a luat amploare în dimineaţa următoare, când aproximativ 5.000 de angajaţi din schimburile unu şi trei s-au adunat în curtea fabricii. După ce au spart geamurile clădirii administrative, manifestanţii au ieşit în stradă şi au mărşăluit spre sediul judeţean al Partidului Comunist Român, găzduit în actuala clădire a Consiliului Judeţean şi a Prefecturii Braşov.
Riposta regimului a fost brutală. Autorităţile comuniste au mobilizat trupe ale Securităţii, pregătite să intervină în forţă, iar mulţimea a fost dispersată în faţa baricadelor. Zeci de participanţi au fost arestaţi în zilele următoare. Între 16 şi 25 noiembrie 1987, peste 190 de persoane au fost reţinute şi anchetate la Braşov şi la Bucureşti, cercetările fiind marcate de bătăi şi tortură.
Odată finalizată ancheta, pe 30 noiembrie 1987, 61 de persoane au fost trimise în judecată. Pe 3 decembrie, aceştia au fost condamnaţi la pedepse cu închisoarea cuprinse între şase luni şi trei ani, sentinţele fiind executate prin muncă corecţională.
În semn de recunoaştere a rolului pe care acest eveniment l-a jucat în lupta anticomunistă din Europa de Est, Parlamentul României a adoptat Legea 215/2021, instituind data de 15 noiembrie drept „Ziua Revoltei Anticomuniste de la Braşov din 1987”.
