Raport zdrobitor între forțele militare ruse și ucrainene. Câți soldați ar putea fi implicați în cazul unui război
Într-un eventual război Rusia - Ucraina s-ar confrunta două armate inegale. Raportul de forțe militare este de la 10 la 1, în favoarea Kremlinului.
Dar, pentru o primă fază a invaziei, trebuie să comparăm trupele aduse de Moscova la graniță, cu armata Ucrainei.
Rușii au 190.000 de soldați în jurul Ucrainei, din Belarus, granița lor de vest și până în Crimeea. Vecinii noștri au 145.000 de trupe regulate, la care ar putea adăuga 100.000 de paramilitari și 900.000 de rezerviști.
La fel de echilibrată pare să fie și comparația tancurilor și blindatelor: 1.200, respectiv 2.900 - rușii, 1.400, respectiv 1.800 - ucrainenii. Și cam la fel și numărul de tunuri: 1.600 și 1.800.
Balanța puterii de foc începe, însă, să se încline brusc în favoarea rușilor, când vorbim de armele secolului 25: rachete, Aviație, Marină. Rusia a adus lângă Ucraina: 12 supersonice SU-35 și 80 de elicoptere, iar ucrainenii au în jur de 60 de supersonice de atac. Mai importante sunt, însă, rachetele hipersonice Kinjal cu care sunt echipate MIG-urile 31 din Crimeea anexată.
Care este situația în privința rachetelor
La nivelul Marinei, Marea Azov și litoralul ucrainean al Mării Negre sunt lacuri rusești: 8 submarine purtătoare de rachete, 9 nave de desant și alte nave de luptă, fac din Flota Mării Negre stăpân absolut acolo și s-a văzut asta, când au blocat tot traficul naval ucrainean, cu ocazia unor aplicații militare, desfășurate acolo, acum două săptămâni.
Unde situația devine cu adevărat critică este zona rachetelor, armele cu care au fost începute toate războaiele din ultimii 30 de ani, pentru că distrugi pucte strategice, de la distanță, fară să-ți expui oamenii și tehnica. Iar aici, ucrainenii au doar rachete tactice, anti-aeriene și anti-tanc, primite de la americani, englezi și lituanieni. Rușii au însă rachete strategice: adică balistice și de croazieră, de la sistemele de atac Iskender și Kinjal, până la rachetele defensive S-400 și Panțir.
Cu un asemenea avantaj strategic, Rusia ar putea începe invazia cu bombardamente aeriene și baraj de rachete, urmând ca abia în faza a doua să intre cu tancurile și soldații în oricare din direcțiile dorite: de la acapararea întregului Donbas, unde separatiștii dețin doar o treime din teritoriu, până în vest, la Kiev, sau în sud, până la gurile Dunării, în ceea ce Moscova numește Novorossia-Rusia Nouă, cucerită de țarina Ecaterina la sfârșitul anilor 1700.
