Criza din Ucraina. 3 scenarii pe care le-ar putea aplica Putin, dintre care unul e de ”coșmar”

Într-un interviu acordat corespondentului Pro TV Ovidiu Oanță, el a explicat faptul că, în acest moment, cea mai mare problemă a Ucrainei este legată de frontiera acestor entități separatiste - în condițiile în care separatiștii din Donetsk și Lugansk ocupă doar o treime din aceste regiuni.

”Problema este, însă, alta. Problema ține de frontiera care este recunoscută sau nu este recunoscută a acestor entități separatiste. Președintele Ucrainei, Zelenski, a spus că soldații ucraineni vor apăra frontiera existentă acum, pe teren, între rebelii separatiști și armata ucraineană. Deci ce se întâmplă. Sunt două unități administrative, sunt regiuni, una se numește Lugansk, alta se numește Donetsk. Problema este că separatiștii ocupă puțin peste o treime din acel teritoriu - au 53.000 de kilometri pătrați, undeva la 18.000 de kilometri pătrați sunt cele două entități separatiste. Problema este granița. Frontiera a evoluat în timp, din 2014, și s-a fixat undeva spre primăvara-vara lui 2015, iar astăzi purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat că Rusia recunoaște cele două entități în frontierele care au existat în momentul autodeclarării lor. Ori aceste entități s-au autodeclarat în vara lui 2015, când altele erau frontierele din regiune.” - spune profesorul Armand Goșu.

Analistul spune că situația din Ucraina s-ar putea înrăutăți în cazul în care trupele rusești vor avansa, deoarece atunci va răspunde și armata ucraineană, iar noi am putea asista ”la o escaladare fără precedent”.

”Oricum, senzația mea este că Rusia ne joacă acuma cu diverse declarații, tocmai ca să nu mai știm nici noi ce să credem. Există temerea că trupele rusești vor avansa, vor depăși aliniamentul actual, iar atunci trupele ucrainene vor răspunde. Atunci s-ar putea să asistăm la o escaladare fără precedent. Sunt masate la frontiera Rusiei, dacă ne luăm după ambasadoarea Statelor Unite la NATO, 190.000 de soldați ruși - din Belarus până la trupele care formează marinarii din sud, care participă la flota Mării Negre. Ori de abia de atunci putem intra într-o spirală a violenței, ceea ce ar putea să însemne și un război de proporții. Eu cred, însă, că totuși se va evita așa ceva. Știu... rușii vor încerca tipuri de operațiuni gen blitzkrieg. Mă întrebați ce va fi în următoarele 24 de ore. Nu știu. Nici Putin nu știe. Și Putin spune că nu știe exact, că depinde totul de situația de pe teren, evoluția situației de pe teren. Nu depinde de un singur actor din Rusia.” - mai spune Armand Goșu.

Citește și

Ucraina mobilizează rezerviştii cu vârsta cuprinsă între 18 şi 60 de ani din Forţele terestre

„Al treilea război mondial a început”. Valeri Zalujnîi, ambasadorul Ucrainei în Marea Britanie și fostul comandant al armatei, declarații

Ce va face Putin în Ucraina? 3 scenarii posibile 

Sunt trei scenarii posibile în momentul de față, în ceea ce privește acțiunile Rusiei de acum încolo, după momentul recunoașterii oficiale de către Moscova a independenței celor două regiuni separatiste Donetsk și Lugansk.

Profesorul Goșu spune că cel mai pașnic scenariu este cel în care Putin nu va avansa în Ucraina.

În schimb, celelalte două variante sunt ”de groază pentru vecinii Ucrainei”, pentru că pot însemna câteva milioane de refugiați, adică ”un coșmar”.

”Aici sunt 3 scenarii. Ai un scenariu în care Putin se limitează la aceste republici separatiste, Donetsk și Lugansk, și acceptă să le protejeze militar - un scenariu de tip Abhazia-Osetia de Sud - iar Putin nu avansează mai mult. E un scenariu puțin probabil, dar e un scenariu de luat în seamă. Ca să se îndeplinească acest scenariu, ar trebui ca Occidentul să pună presiune foarte mare pe Rusia, sancțiuni economice și presiune politică. Și mai sunt alte două scenarii. Asta înseamnă - în primul scenariu de care am vorbit - asta înseamnă o amânare a rezolvării, cu ghilimelele de rigoare, a dosarului ucrainean.

Celelalte două scenarii. Ai un scenariu cu desfășurare de trupe pe un front larg, un atac pregătit cu artilerie, rachete, unde tancuri, sute de tancuri, să avanseze spre Kiev. Asta înseamnă desfășurare mare de forțe, să prindă Ucraina ca într-un clește din sud. Ai undeva la 8.000 de marinari, poate să-ți facă o infanterie marină, un desant, în zona Mariopol-Odesa. Dinspre nord să vină să-ți pună presiune direct pe capitală din Belarus, unde iar ai 30.000 de soldați. Iar de la frontiera estică să-ți avanseze un, cum să spun, un contigent foarte mare de soldați cu tehnică masivă de luptă. Problema se întâmplă a doua zi. Ce faci? Ocupi militar, dar cum administrezi? Asta înseamnă război de partizani. Ori Rusia știe că ce ar putea fi în Ucraina în materie de război de partizani e o glumiță ce a fost în Afganistan.

Și mai ai și a treia variantă, unde Putin se concentrează pe schimbarea puterii de la Kiev, aducerea prin lovitură de stat, insurecție, a unui președinte pro-rus - sau neutru, iar mai încolo să se dovedească că e pro-rus, care... dezamăgit de Occident, știți cum, am mai văzut în Georgia sistemul ăsta. Problema este că societatea ucraineană e atât de politizată, încât o astfel de operațiune poate să conducă la război civil. E un scenariu de groază pentru vecinii Ucrainei, și războiul de partizani și războiul civil, pentru că poate să însemne câteva milioane de refugiați. Înseamnă un coșmar.

Cam astea sunt cele 3 scenarii cu care lucrăm acum, iar adoptarea unuia sau altuia va depinde foarte foarte mult de reacția Occidentului, de presiunea Occidentului asupra lui Putin și de măsurile, sancțiunile pe care Occidentul le adoptă în aceste ore, în aceste zile.” - a explicat profesorul universitar Armand Goșu, expert în relațiile României cu Rusia.

Articol recomandat de sport.ro

Tragerea la sorți pentru preliminariile CM 2026, simulată! Cu cine a picat România în grupa de 5