Ucraina a început mobilizarea rezerviștilor, iar Casa Albă a anunțat detașarea a 800 de soldați în țările baltice
Kievul a decretat stare de urgență și a mobilizat rezerviștii. Mai mult decât atât, parlamentul ucrainean a adoptat un proiect de lege care le permite cetățenilor să poarte arme de foc, în scopuri defensive.
Astfel, după ce săptămâni la rând a minimalizat riscul unui război, președintele Zelenski avertizează că este posibil ca Ucraina să fie nevoită să lupte, pentru însăși existența sa. De cealaltă parte, Moscova a denunțat șantajul și intimidarea din partea occidentalilor, amenințând că va riposta „puternic și dureros”, la sancțiunile anunțate.
Vladimir Putin, președintele Rusiei: „Țara noastră este întotdeauna deschisă pentru un dialog onest și direct, pentru găsirea unor soluții diplomatice la cele mai complexe probleme. Dar interesele Rusiei, securitatea cetățenilor noștri, nu sunt negociabile”.
O mână întinsă și în același timp un avertisment ferm lansat de Vladimir Putin miercuri dimineață, cu ocazia „Zilei apărătorilor patriei”. Asta după ce secretarul american de stat a anulat întâlnirea programată pentru joi cu omologul său rus. De asemenea, Casa Albă a anunțat că nu este oportun un summit prezidențial până când Rusia nu ia măsuri de detensionare a crizei.
Joe Biden, președintele SUA: „Rusia a decis să rupă o bucată din Ucraina. Acesta este începutul unei invazii rusești în Ucraina. Pentru Numele lui Dumnezeu, cine crede Putin că îi dă dreptul să declare noi așa-zise 'țări' pe teritorii care aparțin vecinilor săi?”.
Rusia a trimis mai multe trupe lângă Donbas
Imagini noi de la sateliții comerciali arată și mai multe trupe și echipamente militare desfășurate în vestul Rusiei, aproape de granița cu cele două teritorii separatiste Donețk și Lugansk, pe care Moscova le consideră acum „independente”. De asemenea, circulă tot mai multe imagini cu vehicule militare pe străzile din Donețk. Nu poartă niciun fel de plăcuțe ori însemne și nu este clar de când se află pe teritorul republicilor separatiste.
Oficial, liderul de la Kremlin susține că până acum nu a trimis forțe ruse în cele două republici separatiste.
„Nu am zis că soldații noștri merg acum acolo. Asta va depinde de situația din teren”, declara Putin.
Întrucât crește amenințarea unei invazii ruse, în Ucraina a început mobilizarea rezerviștilor, cu vârste cuprinse între 18 și 60 de ani.
De asemena, Ucraina a decretat stare de urgență pe întregul teritoriu al țării, cu excepția regiunilor separatiste Donețk și Lugansk.
Oleksiy Danilov, secretar al Consiliului ucrainean pentru Securitate Națională și Apărare: „Starea de urgență include consolidarea măsurilor de păstrare a ordinii publice și de securitate a infrastructurii critice. Ar putea include restricții pe anumite forme de transport și legitimarea cetățenilor pe stradă”.
Între timp, occidentalii au anunțat primele salve de sancțiuni împotriva Moscovei. Măsurile anunțate de administrația Biden vizează două instituții financiare ruse, inclusiv o bancă militară.
Joe Biden: „Am tăiat finanțarea occidentală pentru guvernul Rusiei. Nu mai poate atrage bani din Occident și nu mai poate tranzacționa obligațiuni pentru noua sa datorie suverană pe bursele noastre sau pe cele europene”.
Pe altă parte, Casa Albă a anunțat detașarea în țările baltice a 800 de soldați și a 20 de elicoptere, care sunt în Europa. La fel, pe flancul estic al NATO vor fi mutate opt avioane de ultimă generație F-35.
Și Uniunea Europeană a anunțat interdicţia de intrare pe teritoriul european a membrilor parlamentului Rusiei, care au aprobat deciziile lui Puțin, iar accesul băncilor rusești la piețele financiare ale Uniunii a fost blocat. Comentatorii occidentali consideră însă că măsurile au fost atât de grijuliu cumpănite să nu scoată Kremlinul din sărite încât impactul acestora este neglijabil.
Josep Borrell a devenit ținta ironiilor
Tyler Kustra, profesor-asistent de politică și relații internaționale, Universitatea din Nottingham: „Nu mi se pare că au tăiat în carne vie cu sancțiunile lor, nu e nici măcar o tăietură cu hârtie. E ca și cum le-ar fi dat peste mână. Adică au sancționat cinci bănci și trei indivizi ca reacție la invadarea unei țări europene suverane! Ar trebui să facem economia Rusiei să sângereze”.
De altfel, Josep Borrell, înaltul reprezentant al blocului comunitar pentru politică externă, s-a trezit el însuși ținta ironiilor, după tentativa lui neinspirată de a-i pune la colț pe oligarhii ruși sancționați. Borrell le-a transmis că s-a zis cu shoppingul la Milano și vacanțele pe Coasta de Azur. Așa că unii comentatori s-au întrebat retoric pe când urmează blocarea accesului la croissantul parizian și la covrigul berlinez.
Între timp, Vladimir Putin a clarificat care sunt teritoriile vizate de recunoașterea independenței.
Vladimir Putin: „Am recunoscut independența acestor republici, ceea ce înseamnă că le-am recunoscut toate documentele fundamentale, inclusiv Constituția lor. Și în Constituție sunt înscrise granițele regiunilor Donețk și Lugansk așa cum erau atunci când făceau parte din Ucraina”.
Cu alte cuvinte, este vorba de integralitatea regiunilor Donețk și Lugansk, din care separatiștii controlează în prezent doar o treime.
Vladimir Puțin: „Primul lucru pe care trebuie să-l facă toată lumea este să recunoască expresia voinței oamenilor care locuiesc în Sevastopol și Crimeea. De ce dorința exprimata prin referendum de locuitorii de acolo ar avea mai puțină greutate decât ce s-a întâmplat în Kosovo?”.
În plus, pentru prima oară, liderul rus a spus pe șleau cum vede ieșirea din actualul blocaj.
Vladimir Putin: „Cea mai bună soluție, în care și partenerii occidentali ar scăpa cu onoarea neștirbită, ar fi ca autoritățile de la Kiev să renunțe de bunăvoie la aderarea la NATO, iar Ucraina să fie o țară neutră”.
Comentatorilor nu le-a scapăt un prim semnal că Ucraina ar putea ceda presiunilor.
Dmitri Kuleba, ministrul ucrainean de Externe: „Este vital să deschidem o nouă pagină în relațiile cu Uniunea Europeană. Le cer colegilor europeni să ofere Ucrainei o perspectivă de integrare”.
