Politico: Putin, fost spion KGB în Germania- misiune îndeplinită: Olaf Scholz a devenit un risc de securitate pentru Europa

Poate că este doar marți, dar Vladimir Putin a avut deja o săptămână grozavă. În ultimele zile, Moscova a reușit să semene dezbinare între inamicii săi, să-l discrediteze pe cancelarul german și să zădărnicească eforturile Ucrainei de a-și asigura armele cheie - toate fără a otrăvi sau asasina pe nimeni, scrie Politico.

O înregistrare secretă a unei videoconferințe între mai mulți oficiali militari germani de rang înalt, inclusiv șeful Forțelor Aeriene Germane, Ingo Gerhartz, a fost publicată vineri de rețeaua de propagandă rusă RT.

În timpul întâlnirii de aproape 40 de minute, care a avut loc pe 19 februarie, bărbații au discutat în detaliu despre politica și logistica livrării de rachete de croazieră Taurus în Ucraina, precum și despre posibilele ținte.

Pentru Putin, care după decenii ca lider al Rusiei rămâne un spion în suflet, nu există o bucurie mai mare decât să-i depășească pe adversarii Rusiei în artele întunecate. Și în special Germania, acolo unde și-a petrecut o parte din cariera lui de spion KGB, conducând agenți. Pentru a fi corecți, Putin a primit un sprijin major – chiar dacă neintenționat – din partea cancelarului german Olaf Scholz.

Citește și

Ministrul german al Apărării, despre scandalul de spionaj: Vladimir Putin încearcă să destabilizeze Germania

Momentul în care judecătoarea Ancuţa Popoviciu îl strigă pe Sebastian, ucis la 2 Mai de Vlad Pascu: „A decedat o victimă? Vă rog să nu vorbiți” | AUDIO

Cu doar câteva zile înainte ca rușii să lanseze înregistrarea, Scholz a exclus în mod public trimiterea de rachete Taurus în Ucraina, argumentând că acest lucru ar necesita ca Berlinul să trimită soldați într-o zonă de război, ceea ce, în opinia cancelarului, ar risca să transforme Germania într-o țintă pentru Rusia.

„Sunt surprins că unii oameni nici măcar nu sunt mișcați de asta, că nici măcar nu se gândesc dacă ceea ce facem ar putea duce la un fel de implicare în război”, a declarat Scholz reporterilor la Berlin pe 26 februarie.

A sugerat apoi, spre supărarea lor, că Regatul Unit și Franța, care furnizează deja sisteme similare de rachete de croazieră Ucrainei, au avut personal militar la sol, pe frontul din Ucraina.

„Aceasta este o armă de mare anvergură, iar ceea ce fac britanicii și francezii în ceea ce privește controlul țintei și sprijin nu se poate face în Germania”, a spus Scholz. „Toți cei care s-au uitat la acest sistem înțeleg asta”.

Și se pare că toată lumea înțelege asta, cu excepția forțelor aeriene germane. În timpul apelului lor interceptat, generalii nu numai că discută despre modul în care rachetele ar putea fi livrate în Ucraina fără a trimite și trupe la sol, dar și-au exprimat și confuzia față de poziția lui Scholz.

„Nimeni nu știe cu adevărat de ce blochează cancelarul (livrarea de rachete Taurus- n.red.)”, spune generalul Gerhartz la un moment dat. El continuă să descrie ceea ce numește „zvonuri sălbatice” despre motivul pentru care Berlinul nu trimite Taurus, inclusiv că rachetele nu funcționează corect, o sugestie pe care a respins-o drept „prostii”. Generalul dezvăluie că a auzit zvonul de la un reporter „care este extrem de apropiat de cancelar”.

Chiar înainte ca înregistrarea să fie lansată de ruși, Scholz a comis o greșeală substanțială, prin afirmația sa că Germania va trebui să trimită trupe în Ucraina.

Săptămâna trecută, deputatul senior al Verzilor Anton Hofreiter a spus că Scholz „evident că nu spunea adevărul” despre rachetele Taurus, menționând că Germania a trimis 260 de astfel de arme în Coreea de Sud fără tipul de sprijin de țintire descris de cancelar. Hofreiter a sugerat că adevăratul motiv pentru reticența lui Scholz ar putea fi că „nu are încredere în ucraineni”.

Într-adevăr, Scholz și colegii săi sceptici social-democrați au o teamă de lungă durată că Ucraina ar putea folosi orice rachete dirijate trimise de Berlin pentru a ataca direct Moscova. Taurus, care este de obicei lansată dintr-un avion de luptă, are o rază de acțiune de aproximativ 500 de kilometri, ceea ce înseamnă că un avion ucrainean care face un scurt ocol peste granița de nord a țării ar putea aduce capitala rusă în raza sa de acțiune.

Susținătorii trimiterii rachetelor susțin însă că până acum Ucraina nu a încălcat limitele impuse de desfășurare a armamentului pe care Germania și alte țări i le-au furnizat. Cu siguranță, riscul ca Ucraina să ignore astfel de înțelegeri în plină luptă nu poate fi ignorat. Și totuși, având în vedere că Germania a furnizat deja Ucrainei aproape 30 de miliarde de euro în ajutor și echipament militar, inclusiv tancuri, mulți experți în securitate pun la îndoială logica din spatele refuzului lui Scholz asupra furnizării de rachete Taurus.

Scopul aparent al discuției interceptate de ruși a fost acela de a dezvolta o strategie de comunicare pentru ministrul german al apărării, Boris Pistorius, pentru a-i oferi muniție retorică în conversațiile sale cu Scholz.

O îngrijorare împărtășită de ofițerii superiori interceptați a fost că Regatul Unit și Franța s-au opus deja trimiterii de noi rachete de croazieră până când Germania le va urma exemplul.

Implicația a fost că, deși Taurus-ul Germaniei singur nu ar determina rezultatul războiului, ei ar face parte dintr-un lanț de aprovizionare mult mai larg, care să mențină Ucraina pe linia de plutire.

Un „argument unic” în favoarea livrării Taurus, au sugerat ofițerii, a fost că rachetele sunt deosebit de precise, ceea ce ar putea facilita Ucrainei să elimine ținte strategice, cum ar fi Podul Kerci care leagă Rusia și Crimeea. Unul dintre ofițeri a spus că forțele aeriene au „studiat intens” cum să distrugă podul, prezicând că Ucraina va avea nevoie de 10-20 de rachete Taurus pentru a face acest lucru.

Problema mai mare, au fost de acord ofițerii, a fost depășirea preocupărilor din cadrul guvernului german cu privire la implicarea țării. Antrenarea ucrainenilor să folosească singuri rachetele ar dura câteva luni; mai mult, ar avea nevoie de informații detaliate de direcționare care ar trebui să vină din Germania.

O sugestie discutată în cadrul apelului interceptat a implicat utilizarea contractantului de apărare care produce rachetele ca intermediar și trimiterea datelor de țintire cu mașina prin Polonia către Ucraina. „Cineva ar putea conduce până acolo și înapoi”, a sugerat unul dintre ofițeri.

Un alt participant și-a avertizat colegii să nu prezinte astfel de idei ministrului Pistorius, deoarece ar putea distruge proiectul chiar înainte ca acesta să fie pornit. „Trebuie să fim atenți să nu articulăm niciun criteriu de ucidere a proiectului din față”, a spus el. „Imaginați-vă ce s-ar întâmpla dacă presa ar afla despre asta!”.

O modalitate de a evita astfel de dificultăți ar putea fi implicarea Statelor Unite sau a Regatului Unit. „Știm că sunt mulți oameni cu accent american care aleargă în haine civile pe la comandamentul ucrainean”, a spus unul dintre ofițeri.

Guvernul lui Scholz a căutat să caracterizeze schimburile de replici interceptate drept genul de jocuri de război pe care ofițerii militari sunt plătiți să le desfășoare. Adevăratul scandal, a susținut ministrul Pistorius, a fost „războiul informațional” al lui Putin.

„Avem de-a face cu un atac hibrid care implică dezinformare pentru a ne diviza și a ne submina unitatea”, a spus Pistorius duminică. „Nu ar trebui să cădem în capcana lui Putin”.

Adevărul este însă că operațiunea rusească din Germania datorează mai mult spionajului de modă veche decât dezinformării. Da, Putin poate folosi înregistrarea pentru a-și alimenta mașina de propagandă acasă, prezentând-o ca o dovadă că Occidentul vrea să atace Rusia.

Dar ”inteligența” Germaniei s-a scurs ca printr-o sită, iar serviciile sale de contrainformații au acum o mare nevoie de revizuire. Mai mult, nimic din ceea ce au spus ofițerii în apel nu a fost manipulat.

Iar asta este ceea ce face ca dezvăluirea să fie atât de puternică: nu este „dezinformare”, ci doar informații necenzurate.

Înregistrarea expune frustrarea instituțională a armatei Germaniei și nedumerirea acesteia față de intransigența cancelarului în trimiterea de rachete de croazieră. Din păcate pentru Ucraina, publicarea conversației a făcut și mai puțin probabil pentru Kiev să mai primească rachetele, cel puțin pentru moment.

Politicienii din opoziție au semnalat că ar putea cere o anchetă în această afacere și dacă Scholz a fost sincer cu privire la motivul pentru care nu a trimis rachetele. Dar acest proces ar putea dura săptămâni, dacă nu luni, și nu va ajuta prea mult Ucraina.

„Scholz a devenit din ce în ce mai mult un risc de securitate pentru Europa”, a spus Roderich Kiesewetter, un deputat creștin-democrat care conduce partidul său în comisia de afaceri externe a Bundestagului.

Luni, Scholz, ignorând apelurile ministrului său de Externe de a acționa, a arătat clar că scurgerea de informații nu i-a schimbat poziția. „Sunt cancelar și așa stau lucrurile”, a spus el într-o vizită în sudul Germaniei.

Pentru Putin, a fost misiune îndeplinită.

Articol recomandat de sport.ro

Fostul star al fotbalului englez, de nerecunoscut | FOTO