Politico: Criza politică din Franța intensifică temerile UE privind o virare spre extrema dreaptă a statului fondator
Temerile vechi ale Uniunii Europene privind o posibilă virare spre extrema dreaptă a Franței, un stat fondator, au revenit în prim-plan săptămâna aceasta, pe fondul agravării crizei politice din țară, scrie Politico într-o analiză.
Unul dintre cei mai apropiați aliați ai președintelui Emmanuel Macron s-a alăturat cererilor tot mai numeroase de demisie a liderului francez.
Presiunea asupra președintelui Franței este imensă, după ce ultima încercare a premierului de a forma un guvern funcțional s-a destrămat în doar 14 ore. Alegeri anticipate în lunile sau chiar săptămânile următoare devin tot mai probabile.
Posibilă victorie a extremei drepte în Franța
În acest context, o victorie a partidului de extremă dreaptă Rassemblement National, condus de Marine Le Pen, la alegerile prezidențiale și parlamentare, este din ce în ce mai plauzibilă. Aceasta ar putea însemna că o voce eurosceptică și de extremă dreaptă ar reprezenta Franța în instituțiile-cheie ale Uniunii Europene, întărind astfel valul populist și conservator în blocul comunitar.
„Europa a trecut prin război, lockdown, iar în unele zone, precum Budapesta, chiar printr-un regim asemănător unei dictaturi soft. Suntem obișnuiți să funcționăm în ciuda unor șocuri majore”, a declarat un oficial european sub protecția anonimatului.
Cu toate acestea, oficialul a adăugat că „Le Pen este altceva”, referindu-se la opinia larg răspândită la Bruxelles că o schimbare radicală în conducerea Franței ar avea efecte profunde asupra Uniunii Europene, se mai arată în analiză.
Deși extrema dreaptă a cerut constant alegeri parlamentare anticipate, evoluțiile recente deschid și posibilitatea alegerilor prezidențiale anticipate, dacă Macron va fi nevoit să demisioneze – lucru pe care acesta îl exclude însă ferm, promițând că va rămâne în funcție până în 2027.
O eventuală preluare a puterii executive de către Adunarea Națională ar complica și mai mult situația UE, deja afectată de influența liderilor precum Viktor Orbán (Ungaria) și Robert Fico (Slovacia), și, probabil, în curând, Andrej Babiš, după succesul său electoral din Cehia.
Valul populist amenință să blocheze politicile Uniunii în sectoare cheie, în special în domeniul relațiilor cu Rusia și al apărării. Orbán și Fico s-au opus constant sancțiunilor UE împotriva Rusiei de la începutul invaziei Ucrainei.
Babiš a anunțat că va abandona inițiativa europeană de furnizare a muniției către Ucraina, va contesta planurile NATO de creștere a bugetelor militare și va critica Comisia Europeană pe tema Pactului Verde, o altă țintă a lui Le Pen.
Marine Le Pen și opoziția față de sprijinul pentru Ucraina
Marine Le Pen s-a poziționat ferm împotriva creșterii sprijinului pentru Kiev, acuzându-l pe Macron de „războinicie”, mai ales când acesta a sugerat trimiterea de trupe în Ucraina, o poziție diferită de cea a multor țări europene.
Deși Franța nu a fost cel mai mare contributor financiar la ajutorul militar pentru Ucraina, „rolul de lider în discursul public” al lui Macron a fost esențial în mobilizarea sprijinului pentru Ucraina și în întărirea apărării europene, a precizat un înalt oficial din UE, scrie Politico.
„Odată cu plecarea sa, acest sprijin va fi pus în pericol — știm că Le Pen nu va continua pe aceeași linie”, a avertizat oficialul.
Raliul Național a exprimat o opoziție clară față de viziunea președintelui Emmanuel Macron referitoare la posibilitatea de a împărți umbrela nucleară a Franței sau de a pune în comun resurse militare, în contextul escaladării conflictului pe continentul european.
Întrebată recent, la postul de televiziune LCI, dacă armele nucleare franceze ar putea fi staționate în viitor în Germania sau Polonia, Marine Le Pen a răspuns tranșant: „Și ce urmează după asta?”
De asemenea, lidera Raliului Național a reafirmat angajamentul partidului de a părăsi comanda militară integrată a NATO, subliniind însă că va menține cooperarea cu aliații, inclusiv cu Statele Unite, în cadrul unor misiuni militare esențiale.
Perspective electorale
Cel mai pesimist scenariu pentru susținătorii integrării europene este însă încă incert dacă se va materializa. În ciuda discursului său puternic, Raliul Național nu a reușit până acum să depășească barierele electorale care i-au blocat constant accesul la putere.
Sistemul electoral francez, cu două tururi de scrutin, impune ca un partid să obțină peste 50% din voturi în al doilea tur pentru a câștiga. Această condiție a fost dificil de atins pentru Le Pen și susținătorii săi, deoarece alegători din diverse tabere politice s-au mobilizat în trecut pentru a susține candidați mai centrali, cu scopul de a limita accesul extremei drepte — chiar dacă marja de victorie s-a micșorat, mai menționează sursa citată.
Cu toate acestea, Raliul Național a înregistrat progrese importante, devenind în prezent cel mai mare grup politic din camera inferioară a Parlamentului, controlând, împreună cu aliații săi, aproximativ un sfert din locuri. În 2017, la prima alegere a lui Macron, partidul avea doar câteva mandate.
Chiar dacă situația politică actuală este fragmentată, obținerea unei majorități absolute rămâne un obiectiv dificil, afirmă Mathieu Gallard, analist la institutul de sondare Ipsos.
Slăbirea frontului republican
Pe de altă parte, peisajul politic profund divizat a slăbit considerabil așa-numitul „front republican” — alianța partidelor tradiționale care, între tururile de scrutin, încearcă să împiedice ascensiunea extremei drepte.
În sondajele recente, Raliul Național se menține la aproximativ 33% din intențiile de vot, un procent similar cu cel obținut la alegerile legislative de anul trecut, potrivit institutului OpinionWay. Blocul de stânga moderată se situează între 18% și 24%, iar tabăra centristă a lui Macron ocupă locul trei, cu un scor estimat între 14% și 16%.
În cazul în care partidul lui Le Pen ar obține o majoritate absolută în cadrul unui scrutin parlamentar anticipat, sau s-ar apropia de acest prag, Jordan Bardella, protejatul său, ar putea revendica funcția de prim-ministru și ar putea forma un guvern de extremă dreapta.
Aceasta ar însemna că Raliul Național ar controla poziția Franței în Consiliul Uniunii Europene, unde guvernele negociază împreună cu Parlamentul European legislația comunitară.
Riscul unui blocaj în Consiliu
Deși atenția la Bruxelles este concentrată asupra alegerilor prezidențiale, un oficial din Comisia Europeană avertizează că „se subestimează complet ce înseamnă o confruntare generală” în cadrul Consiliului, iar Franța ar putea bloca multe propuneri legislative ale Comisiei în diverse domenii.
O Franță viitoare dominată de extrema dreaptă ar rămâne, cel puțin pentru moment, în minoritate.
Un oficial a declarat că, în privința unor subiecte precum politica auto, extrema dreaptă va avea de partea sa doar Ungaria, ceea ce nu va fi suficient pentru a câștiga. De asemenea, în cazul acordului comercial dintre Uniunea Europeană și grupul Mercosur din America de Sud, așteptat pentru semnare pe 5 decembrie, această poziție va duce tot la pierdere.
O întrebare majoră pentru Europa este dacă diferitele forme de populism de dreapta de pe continent se vor putea uni la un moment dat pentru a forma o minoritate de blocaj, care să paralizeze funcționarea Uniunii Europene.
Situația partidelor de extremă dreaptă în Europa
Gallard, de la Ipsos, consideră că un astfel de scenariu este puțin probabil pe termen scurt, chiar dacă partidele de extremă dreapta înregistrează scoruri importante în sondajele pentru alegerile viitoare, cum ar fi cele din Țările de Jos, programate pentru sfârșitul lunii octombrie.
„Situațiile din diferite țări sunt destul de diferite”, a explicat Gallard. „De exemplu, în Țările de Jos, Partidul pentru Libertate al lui Geert Wilders conduce sondajele, dar este de așteptat să obțină un scor mult mai mic decât la alegerile precedente.”
Naționaliștii populiști vor avea un rol important și în alegerile din anul viitor din Suedia și Ungaria, unde Viktor Orbán caută să-și păstreze funcția. În Germania, la alegerile din februarie 2025, partidul de extremă dreapta Alternativa pentru Germania (AfD) a obținut cel mai bun rezultat național de până acum, cu 21% din voturi, devenind astfel al doilea cel mai mare partid din țară.
Grégoire Roos, director de program pentru Europa și Rusia la think tank-ul Chatham House din Londra, a subliniat că fiecare țară va trece, într-un fel sau altul, prin propriul „capitol populist”. „Speranța noastră este ca aceste momente să nu se întâmple toate simultan”, a spus el.
