Omul care îi scria discursurile lui Putin: „Din punct de vedere mental este încă un agent KGB. Putin plutește în derivă”
Omul care îi scria discursurile președintelui Vladimir Putin spune că este liderul de la Kremlin este „prins în capcană” și că „din punct de vedere mental este încă un agent KGB”.
Abbas Galliamov, care a fost creatorul de discursuri al lui Vladimir Putin timp de trei ani, după ce acesta a fost ales pentru prima dată în 2001, a declarat că fostul său șef nu gândește ca un politician și că în mintea sa este „încă un agent KGB”.
Abbas Galliamov, în vârstă de 50 de ani, a adăugat că acesta ar putea fi motivul pentru care Putin este „prins în capcană” în războiul său din Ucraina, scrie Daily Star.
Galliamov a fost creatorul de discursuri al lui Putin timp de trei ani, după ce acesta a fost ales pentru prima dată în 2001. De asemenea, el a fost cândva adjunctul șefului Republicii Ruse Bașkortostan și este acum colaborator al Institutului de Cercetare a Politicii Externe.
Vorbind la Radio National Australia, el a declarat că fostul său șef nu gândește ca un politician, ceea ce a avut un efect răsunător în Ucraina.
„El nu este un politician. Din punct de vedere mental, este încă un agent KGB, iar acești tipi nu stabilesc obiectivele. Când apare amenințarea, el începe să lupte împotriva acestei amenințări. De aceea, el reacționează mereu la amenințările externe care apar și rezolvă aceste probleme, iar atunci când nu există probleme, el doar plutește în derivă, lăsându-se pur și simplu dus de val. Nu este deloc un strateg, de aceea este prins în capcană acum”, a spus Galliamov.
De asemenea, Galliamov a vorbit recent pentru DW și l-a criticat pe Putin pentru că nu are un „plan B”.
„Nu are un plan B. 100% din elitele rusești și jumătate din populația rusă, în general, înțeleg că situația merge în direcția greșită”, a mai spus Galliamov,
El a adăugat că rușii se așteptau ca el să stabilească în mod clar următorii pași pentru războiul din Ucraina atunci când s-a adresat națiunii săptămâna aceasta, dar acest lucru nu s-a întâmplat.
„Militarii ruși sunt ruinați, la propriu. Identitatea lor este ruinată, stima lor de sine este ruinată de ucraineni, de armata ucraineană”, a mai spus el.
Astăzi (vineri, 24 februarie) se împlinește un an de când Putin și-a anunțat „operațiunea militară specială” și a trimis tancuri peste graniță, în Ucraina.
În ciuda faptului că, inițial, au câștigat un teritoriu semnificativ, forțele rusești au fost împinse înapoi după o serie de contraofensive majore.
Cele mai recente estimări ale armatei ucrainene ridică numărul total de soldați ruși uciși la peste 146.000.
„Războiul din Ucraina a fost ca un profesor dur, dar plin de învățăminte”, spune Stephen M. Walt, profesor de relații internaționale la Universitatea Harvard.
Sute de mii de oameni au fost uciși sau răniți, iar alte câteva milioane au fugit din calea celui mai crunt conflict armat de după Al Doilea Război Mondial. Cifrele seci ale războiului pe care Rusia lui Putin îl duce deja de un an sunt înfiorătoare.
Ministerul Apărării de la Chişinău a reacționat, vineri, după ce Moscova a acuzat Ucraina că pregătește o „invazie” în Transnitria.
În 24 februarie 2022, Rusia a lansat o „operațiune militară specială” împotriva Ucrainei. Războiul început de Rusia în Ucraina a devastat țara, dar a dus și la izolarea Rusiei de Occident și a alimentat nesiguranța economică în întreaga lume.
Ministrul ucrainean al protecţiei mediului a propus organizarea unei întâlniri bilaterale la nivel de miniştri ai mediului pe tema lucrărilor de dragaj pe braţele Chilia şi Bâstroe ale Dunării, a transmis vineri Ministerul de Externe român.
Preşedintele Volodimir Zelenski şi-a consacrat mesajul transmis vineri seara evenimentului pe care Ucraina l-a marcat în cursul zilei - un an de la eliberarea oraşului Bucea, devenit simbol al atrocităţilor ruse.
Fraţii Andrew şi Tristan Tate au părăsit, vineri seară, arestul Poliţiei Capitalei, după trei luni de arest preventiv. Instanţa a decis ca ei să rămână în arest la domiciliu.
Pentru că nu reciclează aproape nimic din deșeurile produse, România este la coada Europei, cu un procent rușinos de nici 5 la sută, în condițiile în care media europeană de reciclare este de 10 ori mai mare.
