Țările de Jos adoptă săptămâna lucrătoare de patru zile. Mai multe state testează programul redus

munca
Shutterstock

Persoanele cu vârste cuprinse între 20 și 64 de ani din Țările de Jos lucrează în medie doar 32,1 ore pe săptămână la locul de muncă principal, cea mai scurtă durată din întreaga UE, potrivit Eurostat.

În cadrul Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE), nicio țară nu are o rată mai mare de lucrători cu normă parțială, potrivit Daily Mail.

Mulți angajați cu normă întreagă își concentrează acum programul de lucru în doar patru zile, lăsând vinerea liberă.

Săptămâna de lucru de patru zile a devenit foarte, foarte obișnuită. Eu lucrez cinci zile și, uneori, sunt criticat pentru că lucrez cinci zile!”, a explicat Bert Colijn, economist la banca olandeză ING.

Evoluția modelului olandez

Timp de decenii, Țările de Jos au rămas fidele modelului tradițional al bărbatului ca susținător al familiei, până când femeile au început să intre pe piața muncii în roluri cu normă parțială în anii 1980 și 1990.

Citește și
oameni pe strada
Câți români fără un loc de muncă sunt înregistrați oficial și primesc șomaj în fiecare lună. Numărul a crescut ușor în iulie

Acest lucru a dat naștere așa-numitului „model cu un venit și jumătate” – un părinte cu normă întreagă, celălalt cu normă parțială – un sistem încurajat de scutiri fiscale și beneficii.

Acum, modelul a devenit unul obișnuit. Tații își iau din ce în ce mai des o „zi liberă” pentru a avea grijă de copii, bărbații acceptând săptămâni de lucru mai scurte alături de partenerele lor.

Criticii programului de lucru redus prevăd adesea un colaps economic, dar experiența olandeză sugerează altceva.

În ciuda programului de lucru redus, Țările de Jos rămân unele dintre cele mai bogate țări din Europa, datorită productivității ridicate pe oră și a procentului uimitor de 82% din populația activă angajată.

Rata este mai mare decât cea din Marea Britanie (75%), SUA (72%) și Franța (69%).

Cu toate acestea, sistemul nu este perfect. OCDE a semnalat că acesta împiedică avansarea femeilor, doar 27% dintre manageri fiind femei – una dintre cele mai scăzute cifre din lumea dezvoltată.

Deficitul de forță de muncă afectează puternic și domenii precum învățământul, lăsând școlile fără personal suficient și familiile nevoite să jongleze între muncă și îngrijirea copiilor.

Țara s-ar putea „împiedica singură prin reducerea numărului de ore lucrate”, după cum a spus Colijn.

Pe de altă parte, el a avertizat: „nu aș vrea să propun o societate distopică în care toată lumea lucrează mai mult decât coreenii, doar pentru că asta crește PIB-ul”.

Experiențe internaționale

Prima țară din Europa care a legiferat săptămâna de lucru de patru zile este Belgia.

În februarie 2022, angajații belgieni au câștigat dreptul de a lucra o săptămână completă în patru zile în loc de cele cinci obișnuite, fără pierderi salariale.

Noua lege a intrat în vigoare la 21 noiembrie 2023, permițând angajaților să decidă dacă vor lucra patru sau cinci zile pe săptămână.

Prim-ministrul belgian Alexander de Croo a declarat că speră ca această schimbare să contribuie la flexibilizarea pieței muncii din țară, cunoscută pentru rigiditatea sa, și să faciliteze concilierea vieții de familie cu cariera.

Islanda este de mult timp un susținător al săptămânii de lucru de patru zile, desfășurând unul dintre cele mai mari și influente proiecte pilot din lume, între 2015 și 2019.

Proiectul pilot, care a inclus 2.500 de angajați din sectorul public, peste 1% din întreaga forță de muncă a țării, a redus programul de lucru săptămânal de la 40 la 35 de ore fără a reduce salariile.

Rezultatele au arătat îmbunătățiri în ceea ce privește productivitatea angajaților, satisfacția la locul de muncă și bunăstarea lor.

În urma experimentului, mai multe sindicate din țară au renegociat contractele cu patronatele, astfel că, în prezent, aproximativ 86% din forța de muncă din Islanda a adoptat programul de lucru redus sau a obținut dreptul de a-l solicita.

Ca urmare, Islanda este considerată pe scară largă un model pentru reforma durabilă a săptămânii de lucru.

Implementări recente și viitoare

Din 2022, Lituania oferă, de asemenea, o săptămână de lucru mai scurtă unui segment specific al forței de muncă din sectorul public.

Angajații cu copii sub trei ani au dreptul la o săptămână de lucru de 32 de ore fără nicio reducere salarială, politica având ca scop sprijinirea părinților care lucrează, reducerea stresului și echilibrarea responsabilităților familiale.

Germania a început în februarie 2024 o perioadă de probă de șase luni a săptămânii de lucru de patru zile, la care au participat 45 de companii în parteneriat cu 4 Day Week Global.

Spania a introdus un program pilot de săptămână de lucru de patru zile la sfârșitul anului 2022, vizând inițial întreprinderile mici și mijlocii.

Guvernul a acordat subvenții companiilor participante pentru a reduce riscurile financiare ale trecerii la o săptămână mai scurtă, punând accentul pe îmbunătățirea echilibrului între viața profesională și cea personală, fără a sacrifica productivitatea.

Guvernul japonez a început să promoveze săptămâna de lucru opțională de patru zile în 2021, ca parte a unui plan mai amplu de abordare a problemelor precum suprasolicitarea, sănătatea mintală și scăderea natalității.

Ca urmare, Tokyo a introdus un program de patru zile pentru angajații din sectorul public în 2025.

Articol recomandat de sport.ro
Reacția uluitoare a rușilor, după ce Anastasia Potapova a ales cetățenia austriacă: ”Ce a câștigat ea pentru noi?”
Reacția uluitoare a rușilor, după ce Anastasia Potapova a ales cetățenia austriacă: ”Ce a câștigat ea pentru noi?”
Citește și...
(P) Cum se deconectează românii de la muncă: doar 28% reușesc să rupă total legătura cu munca în vacanță
(P) Cum se deconectează românii de la muncă: doar 28% reușesc să rupă total legătura cu munca în vacanță

Pentru o mare parte dintre angajații români, concediul este în continuare perceput ca o metodă esențială de refacere a energiei și creștere a productivității.

Câți români fără un loc de muncă sunt înregistrați oficial și primesc șomaj în fiecare lună. Numărul a crescut ușor în iulie
Câți români fără un loc de muncă sunt înregistrați oficial și primesc șomaj în fiecare lună. Numărul a crescut ușor în iulie

Rata şomajului înregistrat în evidenţele ANOFM în luna iulie a fost 3,19%, uşor mai mare decât în luna precedentă. 

Comercianții au fost la un pas să se ia la bătaie cu autoritățile, la incendiul uriaș din „Dragonul Roșu”. „E munca noastră”
Comercianții au fost la un pas să se ia la bătaie cu autoritățile, la incendiul uriaș din „Dragonul Roșu”. „E munca noastră”

Un incendiu uriaș, izbucnit la un depozit al complexului „Dragonul Roșu”, de la marginea Capitalei, a ținut pompierii în alertă toată noaptea.

Recomandări
Cine este favorit să îi ia locul Laurei Codruța Kovesi la șefia Parchetului European. Mandatul i se va încheia în 2026
Cine este favorit să îi ia locul Laurei Codruța Kovesi la șefia Parchetului European. Mandatul i se va încheia în 2026

Comisia pentru libertăţi civile a Parlamentului European a evaluat recent candidaţii preferaţi pentru postul de procuror-şef european, Andres Ritter obţinând cele mai multe voturi (46), informează un comunicat al PE.

Reforma pensiilor magistraților ar putea ajunge din nou la CCR. ÎCCJ decide astăzi dacă va sesiza Curtea
Reforma pensiilor magistraților ar putea ajunge din nou la CCR. ÎCCJ decide astăzi dacă va sesiza Curtea

Secţiile Unite ale Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie se reunesc vineri pentru a decide cu privire la proiectul de lege care schimbă condiţiile de pensionare pentru magistraţi şi pentru care Guvernul şi-a asumat răspunderea în Parlament.

Vladimir Putin nu s-ar putea mulțumi doar cu „Novorusia”. Bucata de pământ cu care ar lega „de minune” Rusia
Vladimir Putin nu s-ar putea mulțumi doar cu „Novorusia”. Bucata de pământ cu care ar lega „de minune” Rusia

„Există posibilitatea ca americanii să trădeze Ucraina”. Emmanuel Macron a formulat acest grav avertisment, într-o discuție cu Zelenski și cu alți lideri europeni, pentru a analiza strategii de protejare a Kievului.