Un acord care lasă programul nuclear al Teheranului parțial intact, ocolind în același timp probleme precum rachetele balistice și sprijinul acordat proxy-urilor regionale, ar determina Israelul să considere războiul ca fiind incomplet, au spus sursele.
„Principala preocupare este că Trump se va sătura de negocieri și va încheia un acord – orice acord – cu concesii de ultim moment”, a spus o sursă israeliană. Deși oficialii americani au asigurat Israelul că problema stocului de uraniu puternic îmbogățit al Iranului va fi abordată, sursa a spus că excluderea aparentă a rachetelor balistice și a rețelei de proxy-uri a Teheranului din negocieri „este o problemă majoră”.
Iranul a lansat peste 1.000 de rachete balistice asupra Israelului și a statelor arabe din Golf în timpul războiului, precum și rafale de drone.
Un acord parțial care nu abordează unele dintre capacitățile-cheie ale Iranului, dar care atenuează presiunea economică asupra țării, ar putea, de asemenea, să stabilizeze regimul și să îi asigure un aflux de lichidități, au spus oficialii. Preocupările evidențiază o discrepanță între Trump, care pare reticent să reia războiul, și Netanyahu, care se teme că acesta se va încheia fără a-și atinge toate obiectivele inițiale.
O purtătoare de cuvânt a Casei Albe a declarat că Iranul „știe foarte bine că realitatea sa actuală nu este sustenabilă”, insistând asupra faptului că Trump „deține toate atuurile” în cadrul negocierilor.
„Rachetele lor balistice sunt distruse, instalațiile lor de producție sunt demontate, marina lor este scufundată, iar reprezentanții lor sunt slăbiți”, a declarat Olivia Wales într-o declarație pentru CNN. „Acum, sunt strangulați economic de Operațiunea Furia Economică și pierd 500 de milioane de dolari pe zi datorită blocadei reușite a porturilor iraniene de către armata Statelor Unite”, a susținut ea.
Un acord între SUA și Iran pentru a pune capăt războiului este departe de a fi sigur, existând în continuare diferențe semnificative între pozițiile celor două părți cu privire la redeschiderea Strâmtorii Ormuz și viitorul programului nuclear al Teheranului, iar Israelul se pregătește pentru posibilitatea reluării luptelor. Dar administrația Trump a continuat să promoveze o cale diplomatică, aparent nefiind dispusă să reia un conflict care a dus la creșterea vertiginoasă a prețurilor la benzină în SUA.
Reducerea obiectivelor
La începutul războiului, Trump a sugerat că SUA doreau să distrugă programul de rachete balistice al Iranului, să pună capăt sprijinului acordat de acesta proxy-urilor regionale și să închidă instalațiile sale nucleare, astfel încât să nu poată dezvolta niciodată o bombă. Dar, după 10 săptămâni, negocierile s-au concentrat pe uraniu – în special pe îmbogățirea acestuia la niveluri adecvate pentru arme – și pe redeschiderea Strâmtorii Ormuz.
Restrângerea obiectivelor a fost evidentă în propriile declarații publice ale prim-ministrului israelian Benjamin Netanyahu. Într-un discurs ținut în februarie la Ierusalim, înainte de războiul cu Iranul, el a prezentat cinci condiții pentru un acord acceptabil: eliminarea întregului uraniu îmbogățit, dezmembrarea capacităților de îmbogățire, abordarea problemei rachetelor balistice, dezmembrarea rețelei regionale de proxy a Iranului și inspecții nucleare riguroase.
Săptămâna trecută, într-un discurs video înaintea unei reuniuni a Cabinetului de Securitate israelian, el a redus lista la o singură condiție. „Obiectivul cel mai important este eliminarea materialului îmbogățit din Iran – tot materialul îmbogățit – și dezafectarea capacităților de îmbogățire ale Iranului”, a spus el, fără a menționa rachetele balistice sau sprijinul acordat grupărilor proxy, precum Hezbollah în Liban sau Hamas în Gaza.
O sursă familiarizată cu discuțiile a declarat că Israelul înțelege că rachetele și grupările proxy „sunt probabil excluse din discuții”, întrucât acestea nu par să fie incluse în primele proiecte diplomatice, și de aceea Netanyahu consideră uraniul drept amenințarea cea mai iminentă.
Temeri privind un acord provizoriu între SUA și Iran
Prim-ministrul se bazează pe comunicarea directă cu Trump, a declarat una dintre sursele israeliene, deoarece nu are încredere deplină în trimisul lui Trump, Steve Witkoff, și în ginerele președintelui, Jared Kushner, care au condus negocierile cu Iranul. Netanyahu a pus la punct o diplomație secretă cu Iranul prin intermediul informațiilor culese din Pakistan, Qatar și Iran.
„Există o îngrijorare reală că Trump va ajunge la un acord nefavorabil. Israelul încearcă să-l influențeze cât poate de mult”, a declarat un alt oficial israelian pentru CNN. Dar Netanyahu este prudent în ceea ce privește presiunea pe care o exercită, temându-se să nu fie perceput ca cel care îl conduce pe Trump înapoi spre război.
Casa Albă a declarat pentru CNN că Witkoff și Kushner se bucură de „încrederea totală” a lui Trump, subliniind ceea ce a descris ca fiind o „serie de succese”, inclusiv încheierea războiului din Gaza.
Oficialii israelieni se tem că ridicarea presiunii economice – chiar și parțial – ar putea stabiliza regimul iranian într-un moment de slăbiciune. Fostul consilier pentru securitate națională al lui Netanyahu, Meir Ben Shabbat, a scris în weekend în ziarul israelian Makor Rishon că orice acord trebuie să evite să permită regimului să-și revină, indicând, în schimb, remarca recentă a lui Trump că „poate ne este mai bine fără niciun acord” ca rezultat preferabil unui acord care nu îndeplinește obiectivele Israelului.
Cercurile de securitate israeliene sunt îngrijorate în mod special de un acord provizoriu care ar prelungi încetarea focului, ar redeschide Strâmtoarea Ormuz și ar atenua presiunea economică asupra Iranului, fără a aborda deloc dosarul nuclear.
Iranul a insistat ca un acord preliminar să vizeze doar ridicarea sancțiunilor și problema strâmtorii, chestiunea nucleară urmând să fie lăsată pentru etapele ulterioare.
„Vom fi mulțumiți dacă nu se va ajunge la niciun acord”
Un înalt oficial israelian a declarat pentru CNN că Israelul rămâne în stare de alertă maximă în cazul eșuării negocierilor. „Suntem cu mâna pe puls. Vom fi fericiți dacă nu se va ajunge la un acord, vom fi fericiți dacă asediul asupra Ormuzului va continua și vom fi fericiți dacă Iranul va mai primi câteva lovituri”, a spus el, recunoscând că decizia finală îi revine lui Trump. Escaladarea, a remarcat el, este un scenariu realist „dacă iranienii continuă să se joace și să tragă de timp în negocieri”.
O altă sursă familiarizată cu discuțiile a spus că SUA și Israelul au continuat să se coordoneze cu privire la potențiale planuri militare în Iran, inclusiv lovituri asupra instalațiilor energetice și a infrastructurii, precum și asasinarea țintită a liderilor iranieni, în cazul în care negocierile eșuează.
Președintele Comisiei pentru afaceri externe și apărare a parlamentului israelian, Boaz Bismuth, a reflectat opinia predominantă într-un mesaj publicat pe X după o ședință secretă cu lideri militari de rang înalt.
