NATO este gata să întărească efectivele din Kosovo, dacă ar izbucni din nou tensiuni
NATO este gata să întărească efectivele din Kosovo dacă ar izbucni din nou tensiuni în rândul etnicilor sârbi, pe măsură ce se apropie termenul-limită în disputa cu guvernul kosovar legată de plăcuţele de înmatriculare.
„Suntem vigilenţi şi gata să acţionăm (...) dacă avem o creştere a tensiunilor, dar ne putem baza şi pe forţele de rezervă, pe care le putem convoca în timp scurt”, a declarat reporterilor la sediul KFOR din capitala kosovară Pristina generalul de brigadă Luca Piperni, transmite Agerpres.
Agitaţia creată în rândul sârbilor kosovari cu privire la cerinţa de a folosi plăcuţe de înmatriculare kosovare a stârnit recent temeri privind reapariţia unui conflict între Kosovo şi Serbia, la mai bine de două decenii după ce NATO a bombardat Serbia pentru a pune capăt reprimării majorităţii etnice albaneze din Kosovo, aminteşte Reuters.
Serbia nu recunoaşte independenţa Kosovo, obţinută în 2008, iar sârbii din nordul Kosovo consideră Belgradul, şi nu Pristina drept capitala lor. Aproximativ 3.700 de trupe de menţinere a păcii ale NATO sunt încă staţionate în fosta provincie sârbă pentru a preveni producerea de violenţe între etnici albanezi şi sârbi.
Încercări anterioare de a introduce folosirea de plăcuţele de înmatriculare cu sigla Kosovo în partea de nord a acestui teritoriu, unde trăieşte o comunitate predominant sârbă, au dus la ciocniri între poliţie şi localnici sârbi, care au ridicat blocaje rutiere. Baricadele au fost demontate doar când trupele NATO de menţinere a păcii au intervenit pentru a monitoriza situaţia, iar Pristina a fost de acord să amâne introducerea noilor reguli de înmatriculare a maşinilor.
Piperni a menţionat marţi că situaţia este calmă, dar fragilă în acest moment şi că NATO nu poate exclude noi tensiuni sau violenţe în nord, pe măsură ce noul termen limită de 31 octombrie se apropie.
„Dacă situaţia se deteriorează, suntem gata să intervenim, suntem gata să fim la mijloc între protestatari şi organizaţiile de securitate”, a subliniat el.
„Avem suficiente forţe pentru a face faţă situaţiei... Cu acest nivel de trupe putem pune capăt oricărei creşteri a tensiunilor”, a asigurat generalul NATO, referindu-se la militarii din afara Kosovo pe care NATO se poate baza ca întăriri.
Atât Kosovo, cât şi Serbia vizează să adere la Uniunea Europeană şi au convenit, ca parte a procesului de aderare, să rezolve problemele bilaterale restante şi să construiască relaţii de bună vecinătate, notează Reuters.
Serbia are din 2012 statutul de candidat oficial, în timp ce Kosovo este „candidat potenţial”. În prezent, procesul de aderare a Serbiei la UE este blocat din cauza disputei cu Pristina.
Independenţa Kosovo este recunoscută de peste 100 de state din întreaga lume, printre care 22 dintre cele 27 de membre ale Uniunii Europene (excepţiile sunt Spania, România, Grecia, Slovacia şi Cipru).
