NATO a respins cererea Rusiei. Putin nu vrea ca Ucraina să intre în Alianța militară
Cu peste 120.000 de militari ruși, masați la granița Ucrainei, încordarea din vecinătatea României rămâne. Pe fondul acestei tensiuni din teritoriu, lucrurile par tot mai aprinse și la nivel diplomatic.
Rusia a cerut Alianței Nord-Atlantice să revoce promisiunea de aderare la NATO făcută către Ucraina în urmă cu mai mulți ani. O cerință respinsă categoric de oficialii NATO.
Rusia a transmis un nou mesaj dur de amenințare și cere garanții că NATO nu se va extinde către Est. Mai exact, vrea ca Alianța să-și revoce angajamentul luat la summit-ul din 2008 de la Bucureşti prin care promitea Ucrainei și Georgiei aderarea la NATO.
Serghei Riabkov, ministrul adjunct de externe al Rusiei: ”Dacă oponenții noștri, în primul rând Statele Unite, dar și aliații lor, resping acest lucru și încearcă să grăbească procesul (de expansiune al NATO, n. red.), aceștia se vor confrunta inevitabil cu o înrăutățire a situației la nivel de securitate. Sub ce formă va veni aceasta, este o discuție separată. ”
Secretarul general al NATO a răspuns imediat că se opune oricărei intervenții a Rusiei în relaţiile dintre Alianţă şi Ucraina. Mai mult, șefa Comisiei Europene a subliniat că orice agresiune din partea Rusiei ar atrage după sine sancțiuni.
Ursula von der Leyen, șefa Comisiei Europene: ”Orice agresiune trebuie să aibă un preţ. Drept urmare vom transmite Rusiei aceste puncte în prealabil într-o formă adecvată.”
Alături de trupele ruse masate în apropierea graniţelor Ucrainei, sunt și avioane de luptă care survolează zona. Potrivit agenției naționale de presă de la Kremlin, Rusia a trimis un vehicul aerian pentru a escorta un aparat militar american de recunoaştere care zbura deasupra Mării Neagre.
Pe tot acest fond tensionat, rămâne speranța că lucrurile ar mai putea fi rezolvate pe căi dipolamtice.
Mircea Geoană, secretar general adjunct al NATO: "Să arătăm un front comun al alianței, al Uniunii Europene, al aliaților, în fața activităților agresive ale Rusiei și facem încă o dată un apel către Rusia pentru dezescaladarea situației și reducerea tensiunilor și cerem dialog. NATO face ce scrie în codul nostru genetic să facem, să protejăm națiunile care fac parte din alianță, să protejăm cei 1 miliard de cetățeni din statele NATO, și, iată, acum, și pe est-europeni, pe România, aflată pe flancul estic. Vorbim de apărare, descurajare, dar și de dialog cu Rusia, asta este ceea ce face NATO acum, în aceste vremuri complicate."
Cristian Diaconescu, fost ministru de externe al României: "Ar fi de dorit să existe o puternică solidaritate a tuturor țărilor NATO și, la vârful Alianței, zona Marii Negre să capete aceeași importantă cu care este tratată zona Marii Baltice."
Autoritățile ruse și mass-media de stat rusă acuză în mod regulat Kievul că-i discriminează pe rusofonii din estul Ucrainei. De șapte ani, această zonă este sfâșiată de un război de gherilă între Kiev și separatiștii pro-ruși, susținuți militar și financiar de Moscova. Conflictul de uzură a făcut deja peste 13.000 de morți. De altfel, un așa-numit referendum al populației rusofone din Crimeea a fost pretextul anexării peninsulei de către Rusia, în 2014.
Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a avut, vineri, o intervenție televizată, în care a declarat că nu exclude organizarea unui referendum privind statutul viitor al estului Ucrainei şi al Peninsulei Crimeea, anexată de Rusia în 2014. De asemenea, el a salutat implicarea preşedintelui american Joe Biden în încercarea de a realiza pacea în regiunea Donbas și nu exclude discuţii directe cu Vladimir Putin pentru a soluţiona problema.
