Biden transmite că oferă garanții de apărare țărilor din Estul Europei. Ultimele reacții ale lui Putin

În cursul videoconferinței, președintele Klaus Iohannis a susținut că este necesară creșterea prezenței militare a NATO și a Statelor Unite în ţara noastră. Situația este însă departe de a fi rezolvată, iar încordarea crește.

Preşedintele Joe Biden a discutat joi seară, timp de două ore, cu președintele Iohannis și cu ceilați lideri ai "Grupului de la București", adică cele nouă țări din flancul estic al NATO: Bulgaria, Cehia, Estonia, Ungaria, Letonia, Lituania, Polonia, România și Slovacia.

Jen Psaki, purtătoarea de cuvânt a Casei Albe: „Preşedintele Biden i-a pus la curent pe liderii ţărilor din B9 de pe flancul estic în legătură cu discuţia pe care a avut-o cu preşedintele Putin şi le-a ascultat perspectivele asupra situaţiei actuale de securitate. Preşedintele Biden a subliniat angajamentul nostru faţă de securitatea transatlantică. Faţă de aliaţii noştri NATO alianţa este una sacră. De asemenea, vom continua să rămânem în coordonare strânsă”.

Preşedintele Klaus Iohannis şi-a exprimat susţinerea pentru creşterea prezenţei militare a NATO şi, respectiv, a Statelor Unite ale Americii în România şi în zona Mării Negre, ca expresie a solidarităţii aliate şi a Parteneriatului Strategic solid între România şi SUA, a transmis Administraţia Prezidenţială.

Citește și

Ce au discutat Klaus Iohannis și Joe Biden despre situația tensionată dintre Ucraina și Rusia

Trucul prin care s-a câștigat marele premiu de peste 9 milioane de euro la 6 din 49. Biletul a costat 4.413 lei

Înaintea consultărilor cu liderii celor nouă țări est-europene membre NATO, Joe Biden a vorbit la telefon cu președintelele ucrainean Volodimir Zelenski privind situația actuală de securitate.

Reporter: Circulă relatări că Statele Unite fac presiuni asupra Ucrainei să cedeze de bună voie Rusiei o bucată de teritoriul sau pentru a reduce riscul unei invazii. Este adevarat?

Jen Psaki, purtătoarea de cuvânt a Casei Albe: Nu, este absolut fals!

Reporter: Președintele Rusiei a spus că situația din sud-estul Ucrainei seamănă cu un genocid. Așa a descris-o. Aţi vedea această afirmaţie ca pe o escaladare retorică?

Jen Psaki: Ei bine, rușii sunt cunoscuți pentru escaladările lor retorice şi, totodată, sunt cunoscuți pentru modurile lor de a furniza informaţii eronate în întreaga lume, inclusiv în țările aflate pe flancul estic. Așadar, cred că trebuie să depunem eforturi pentru a comunica cu publicul rus ca să nu avem parte de o atitudine sceptică. Ceea ce știm este că agresiunea este pe partea rusă. Acumulările militare se află în partea rusă, dar se fac eforturi diplomatice.

Moscova consideră că susţinerea Kievului de către NATO şi a ambiţiilor ucrainene de aderare la blocul militar occidental alimentează riscul unei confruntări militare în regiune şi constituie o ameninţare la adresa securităţii Rusiei.

După obiceiul sau binecunoscut de a da cu o mână și a lua cu alta, Vladimir Putin a turnat joi gaz pe foc, susținând că populația rusofonă din estul Ucrainei este victima unui genocid incipient.

Vladimir Putin: „Rusofobia este un prim pas către genocid. Vedem foarte bine ce se întâmplă în acest moment în Donbass. Seamănă cu genocidul de care tocmai ați pomenit”.

Autoritățile ruse și mass-media de stat rusă acuză în mod regulat Kievul de politică discriminatorie împotriva populației rusofone din estul Ucrainei. De șapte ani, această zonă este sfâșiată de un război de gherilă între Kiev și separatiștii pro-ruși, susținuți militar și financiar de Moscova. Conflictul de uzură a făcut deja peste 13.000 de morți.

În acest moment, Occidentul acuză Rusia că a mobilizat echipamente și peste 100.000 de soldați la granița cu Ucraina pentru o posibilă invazie la începutul anului viitor.

Reporter: Rusia are de gând să invadeze Ucraina?

Vladimir Putin, președintele Rusiei: Asta e o întrebare provocatoare! În ultimele decenii, ne-am exprimat mereu îngrijorarea și am cerut partenerilor noștri să se abțină de la a instala infrastructura NATO aproape de granițele noastre. Dar iată că acum sunt sisteme de apărare anti-rachetă MK14 în Polonia și România. Avem toate motivele să credem că la fel se va întâmplă și în Ucraina dacă intră în NATO. Cum să nu ne îngrijoreze asta? Cum să nu ne frământam din cauza asta? Să privim cu mâinile-n sân cum se petrece asta ar fi neglijență criminală din partea noastră.

Jens Stoltenberg, secretar general NATO: „O viitoare agresiune a Rusiei împotriva Ucrainei va fi întâmpinată cu un răspuns puternic și va avea consecințe politice și economice grave pentru Rusia. Noi rămânem deschiși pentru un dialog cu Rusia, inclusiv prin intermediul Consiliului NATO-Rusia”.

O rezolvare paşnică a conflictului ucrainean a "ajuns într-un punct mort", a spus purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe.

Maria Zakharova, purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe: „Misiunea specială OSCE de monitorizare a înregistrat desfășurarea de arme grele, inclusiv artilerie de calibru mare și vehicule blindate, de către Kiev în estul ţării. Dronele (de monitorizare) vor continua să fie trimise”.

În timp ce Moscova neagă un scenariu de război, serviciile de securitate americane avertizeaza ca Rusia ar putea ataca Ucraina la începutul anului viitor.

Articol recomandat de sport.ro

FOTO Fostul jucător de la Real Madrid și-a tatuat numele copilului, apoi a aflat că nu el este tatăl