Lukașenko: Ucraina nu trebuia să trezească „ursul adormit” și să tensioneze relațiile cu Moscova

În replică, purtătoarea de cuvânt a MAE rus, Maria Zaharova, a spus că cel care s-a trezit lângă „ursul adormit” trebuie să se întrebe cum a ajuns acolo, relatează agenţia oficială rusă TASS.

Vorbind despre cauzele izbucnirii conflictului din Ucraina, Aleksandr Lukaşenko a subliniat că, dacă Kievul dorea să construiască o anumită politică lingvistică, ar fi trebuit să o facă în mod calm şi pas cu pas, pe parcursul mai multor ani, şi nu să trezească „ursul adormit”. În schimb, s-a decis pur şi simplu să „pună capac” populaţiei vorbitoare de limbă rusă, a subliniat preşedintele din Belarus.

„Ei bine, şi atunci, vă spun ca un politician vechi: dacă trăiţi lângă acest „urs adormit”, nu-l treziţi, găsiţi relaţii normale”, a declarat şeful statului belarus într-un interviu acordat canalului de televiziune Newsmax TV.

Negocierile dintre Rusia și Ucraina

Liderul de la Minsk a subliniat că a fost prezent la negocierile în care Rusia a ajuns la un acord cu Ucraina atât în ceea ce priveşte Crimeea, cât şi în ceea ce priveşte securitatea. El a menţionat că Kievul nu avea nevoie de baze militare pe peninsulă, aşa că părţile au ajuns la un acord că acestea vor fi ruseşti.

Separat, liderul din Belarus a menţionat că Rusia a furnizat Ucrainei timp de mulţi ani resurse energetice la un preţ redus la jumătate. „Relaţiile erau normale. Nu trebuia să se organizeze, nu fără ajutorul americanilor şi, mai ales, al europenilor, acest Maidan”, a adăugat Lukaşenko referindu-se la protestele de stradă din Ucraina care au dus la alungarea de la putere a preşedintelui prorus Viktor Ianukovici.

Cine se află lângă „ursul adormit” trebuie să se întrebe cum a ajuns acolo, a reacţionat purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus al Afacerilor Externe al Federaţiei Ruse, Maria Zaharova, comentând avertismentul liderului de la Minsk. „Aş dori să dezvolt acest citat şi să pun întrebarea: nu vreţi să vă întrebaţi de ce dormiţi lângă un urs? Cum aţi ajuns acolo?”, a spus diplomtul la Radio Sputnik, potrivit TASS.

Pe de altă parte, Lukaşenko, un aliat al lui Vladimir Putin, care i-a permis să folosească teritoriul Belarusului pentru a invada Ucraina în 2022, a cerut acţiuni rapide pentru a pune capăt conflictului şi a subliniat importanţa implicării lui Donald Trump în mediere, scrie Reuters.

„Multe depind acum de poziţia lui Trump şi a Statelor Unite ale Americii. Principalul lucru este ca Trump să nu se retragă din această poziţie”, a declarat Lukaşenko pentru postul de televiziune american Newsmax.

Fragmente din interviu au fost publicate de agenţia de ştiri de stat belarusă BelTA.

„Este un om cu o personalitate puternică, uneori impulsiv. Să nu renunţe la asta, să nu ridice mâinile şi să plece. Dacă va acţiona cu fermitate în acest sens, vor exista rezultate”, a spus Lukaşenko referindu-se la Trump.

„Dacă totul ar depinde strict de Trump, războiul s-ar fi terminat de mult. Dar acesta este un proces cu multiple faţete şi Trump nu poate rezolva totul singur. Conflictul trebuie îngheţat de sus până jos. Odată ce oamenii nu mai sunt ucişi, poţi să te aşezi la masă şi să te înţelegi asupra a orice doreşti”, a spus Lukaşenko, în condiţiile în care Moscova respinge un armistiţiu prealabil negocierii unui acord de pace.

Avertismentul lui Lukaşenko

Lukaşenko a avertizat că eşecul în oprirea războiului ar putea „avea consecinţe grave pentru Europa şi întreaga lume. Este inevitabil să nu se transforme într-un fel de conflict global”, a punctat liderul autocrat belarus, care se află la putere de peste trei decenii.

Trump a condus eforturile de găsire a unei soluţii pentru a pune capăt conflictului, iar propunerea iniţială de pace a SUA, criticată de mulţi în Europa ca fiind părtinitoare şi vădit în favoarea Rusiei, a suferit modificări.

Oficialii americani şi ucraineni au avut consultări cu privire la acordul propus, inclusiv cu oficialii europeni, cele mai recente fiind în această săptămână, timp de două zile, la Berlin.

Trump şi-a exprimat frustrarea că Putin şi Zelenski nu au reuşit să ajungă la un acord pentru încheierea unui război care durează de aproape patru ani.

Forţele ruse controlează aproximativ 19% din teritoriul Ucrainei şi sunt angajate într-o avansare lentă spre vest pentru a-şi asigura controlul asupra regiunii Donbas din estul ţării.

Articol recomandat de sport.ro

FOTO Mercedes s-a dat peste cap pentru noul C-Class: ”Cel mai puternic și mai sportiv pe care l-am făcut vreodată”