Diplomaţia nu a redus tensiunile ruso-americane din cauza trupelor ruse de la graniţele Ucrainei, dar și de la frontiera de sud a Belarusului, unde se pregătesc manevre militare comune în februarie.

CITIȚI în acest articol: 

-► Cronologia evenimentelor de astăzi - LIVE UPDATE
-► Şeful marinei Germaniei a demisionat după ce a cerut “respect” pentru Vladimir Putin
-► Marea Britanie acuză Rusia că vrea să instaleze un guvern pro-rus în Ucraina
-► Rusia a mutat trupe și armament din Extremul Orient la granița cu Ucraina

Ministrul de Externe britanic a acuzat sâmbătă Rusia că ar intenționa să instaleze un guvern pro-rus la Kiev.

Însă nu se știe cum ar putea Moscova să obțină un asemenea rezultat fără intervenție militară.

Între timp, Statele Unite au trimis Ucrainei o primă tranşă dintr-un ajutor militar pentru autoapărare, promis în decembrie.

Secretarul de stat american, Antony Blinken, a avertizat cu privire la un răspuns „rapid și sever” în cazul în care Rusia invadează Ucraina. Dar ... nu un răspuns militar.

Președintele american, Joe Biden, se întâlneşte în acest weekend cu echipa de securitate națională pentru a discuta despre criza de la graniţele Ucrainei, dar şi despre oportunitatea unei întrevederi faţă în faţă cu președintele rus, Vladimir Putin.

Cronologia evenimentelor de astăzi, duminică, 23 ianuarie:

ora 19:50  Cancelarul german îndeamnă la ''prudenţă'' în stabilirea unor sancţiuni contra Rusiei dacă aceasta atacă Ucraina

Cancelarul german Olaf Scholz a cerut duminică Statelor Unite şi Uniunii Europene să reflecteze cu atenţie când iau în calcul sancţiuni împotriva Rusiei în cazul unei agresiuni a acesteia contra Ucrainei, consemnează Reuters.

Printre posibilele sancţiuni este evocată blocarea funcţionării gazoductului Nord Stream 2, care conectează Germania direct cu Rusia. Dar o asemenea măsură ar amplifica criza energetică în Europa ce a condus la creşterea preţurilor.

''Prudenţa dictează alegerea măsurilor care vor avea cel mai mare efect, spre deosebire de cele care ar încălca principii convenite împreună'', a indicat Scholz, într-un interviu din care ziarul Sueddeutsche Zeitung a publicat extrase înainte de a-l difuza integral.

''În acelaşi timp, trebuie să luăm în considerare consecinţele (sancţiunilor) asupra noastră'', a adăugat cancelarul german, avertizând că nimeni nu trebuie să creadă că există vreo astfel de măsură care să nu aibă efecte negative asupra Germaniei.

În acelaşi timp, Scholz a contracarat în acest interviu impresia că SUA şi UE nu ar putea cădea de acord asupra unui set de sancţiuni împotriva Rusiei. ''În cercul aliaţilor, noi convenim asupra unor posibile măsuri. Este bine. Trebuie să fim capabili să acţionăm în cazul unei urgenţe'', a adăugat el.

De asemenea, şeful guvernului de la Berlin a respins cererea Rusiei ca NATO să se angajeze că Ucraina nu va adera la această alianţă. ''O astfel de garanţie nu poate fi dată'', a punctat Scholz, amintind pe de altă parte că aderarea unor ţări din Est la NATO oricum ''nu se află deloc pe agendă în prezent''.

Declaraţiile sale consemnate din interviul ce va fi publicat de Sueddeutsche Zeitung survin după ce guvernul de la Berlin a stârnit deja nemulţumirea Ucrainei prin poziţiile ambigue cu privire la reacţia în cazul unui atac rusesc asupra acestei ţări, la graniţa căreia sunt masaţi circa 100.000 de soldaţi ruşi. În acest timp Moscova negociază cu Washingtonul o serie de cereri ale Rusiei privind arhitectura de securitate europeană, în special încetarea extinderii NATO şi retragerea trupelor acestei alianţe din statele care au aderat la ea după 1997, solicitări catalogate de oficiali americani şi alţii occidentali drept inacceptabile.

În plus faţă de atitudinea ezitantă a Berlinului cu privire la modalităţile de contracarare a ameninţării ruseşti la adresa Ucrainei, declaraţia de vineri a comandantului marinei germane - Kay-Achim Schönbach, care între timp a demisionat -, care a spus că preşedintele rus Vladimir Putin ''merită probabil'' respect şi că peninsula Crimeea ''niciodată nu va reveni înapoi'' Ucrainei, şi de asemenea refuzul Germaniei de a furniza arme Ucrainei, au stârnit reacţii virulente din partea oficialilor ucraineni.

Într-o declaraţie acordată ziarului Welt, ambasadorul ucrainean la Berlin, Andrii Melnik, a spus că acele declaraţii ale fostului comandant al forţelor navale germane ilustrează ''aroganţa şi megalomania germană'', notează agenţia DPA. Comentariile lui Schönbach, adaugă ambasadorul ucrainean, ''pun masiv sub semnul întrebării credibilitatea şi seriozitatea Germaniei pe plan internaţional, nu doar din punctul de vedere ucrainean''.

ora 19:00 Ministru francez: UE trebuie să ia iniţiativa şi să discute cu Rusia, pentru a nu vorbi apoi de ''zgomote de cizme'' ruseşti în Ucraina

Franţa pledează pentru un dialog direct al Uniunii Europene cu Rusia asupra arhitecturii de securitate în Europa, a declarat duminică secretarul de stat francez pentru afaceri europene, Clément Beaune, relatează AFP.

Moscova a transmis în decembrie Washingtonului o serie de cereri, în special încetarea extinderii NATO şi retragerea trupelor acestei alianţe din statele care au aderat la ea după 1997, discuţiile iniţiate pe 10 ianuarie neconducând până în prezent la niciun rezultat.

Rusia privilegiază această negociere cu SUA, ceea ce nemulţumeşte europenii, în rândul cărora încep să iasă la suprafaţă abordări diferite cu privire la o reacţie în cazul unui atac al Rusiei asupra Ucrainei, fiind evidenţiată mai ales atitudinea ezitantă a Germaniei, a cărei economie are nevoie de gazele ruseşti.

''Trebuie să avem din partea Uniunii Europene (...) propuneri, un dialog organizat, periodic cu Rusia, rămânând în acelaşi timp fermi'', a subliniat Clément Beaune în faţa presei.

În opinia sa, preşedintele rus Vladimir Putin preferă dialogul cu SUA pentru că ''aceasta aminteşte de vremea Războiului Rece şi de confruntarea superputerilor'' şi astfel poate încerca ''să divizeze'' europenii.

''Ceea ce noi putem face este să rămânem uniţi, ca occidentali, să fim prezenţi, ca europeni. Face Uniunea Europeană destul? Probabil că astăzi nu'', a deplâns oficialul francez, a cărui ţară deţine preşedinţia semestrială a Consiliului UE.

ora 15:00 Kievul va destructura orice grupare pro-rusă, dă asigurări preşedinţia

Ucraina va continua să destructureze orice grupare pro-rusă, a transmis duminică preşedinţia ucraineană, ca reacţie la declaraţia Londrei conform căreia Moscova încearcă să instaleze un lider marionetă la Kiev, relatează AFP.

"Statul nostru îşi va continua politica de a destructura orice structură oligarhică şi politică ce ar putea acţiona pentru destabilizarea Ucrainei sau ce ar fi complice cu ocupanţii" ruşi, a declarat Mihailo Podoliak, consilier al şefului administraţiei prezidenţiale ucrainene.

Într-o declaraţie pentru Reuters, el a mai spus că acuzaţiile Marii Britanii conform cărora Rusia intenţionează să instaleze un guvern marionetă în Ucraina trebuie luate în serios şi ele evidenţiază faptul că Occidentul trebuie să acţioneze acum dur împotriva Moscovei.

ora 08.30 Şeful marinei Germaniei a demisionat după ce a cerut “respect” pentru Vladimir Putin

Ministerul german al apărării a confirmat că şeful marinei, Kay-Achim Schönbach, a demisionat pe fondul scandalului creat de afirmațiile sale.

Mai exact, el a spus că preşedintele rus Vladimir Putin merită respect, iar Peninsula Crimeea nu va mai aparţine niciodată Ucrainei 

Marea Britanie acuză Rusia că vrea să instaleze un guvern pro-rus în Ucraina

 

Marea Britanie a acuzat sâmbătă Rusia că urmăreşte să instaleze un lider pro-rus la Kiev şi să ocupe Ucraina, la o zi după ce discuţiile dintre SUA şi Rusia păreau să fi schiţat o anumită detensionare a situaţie.

Într-un comunicat dur, ministrul britanic de externe Liz Truss a denunţat "amploarea activităţii ruse ce vizează subminarea Ucrainei"."Conform informaţiilor noastre, guvernul rus încearcă să instaleze un lider pro-rus la Kiev, în timp ce intenţionează să invadeze şi să ocupe Ucraina", a adăugat ea, potrivit Agerpres, care citează AFP.

Ministerul britanic de externe afirmă că "fostul deputat ucrainean Evgheni Muraev este văzut ca un potenţial candidat", dar acesta nu este singurul. Serviciile ruse de informaţii "au legături cu mulţi foşti politicieni ucraineni".

Diplomaţia britanică menţionează astfel numele lui Serghei Arbuzov (viceprim-ministru în perioada 2012 - 2014, apoi prim-ministru interimar), Andrii Kluev (care a condus administraţia prezidenţială sub Viktor Ianukovici), Volodimir Sivkovici (fostul secretar adjunct al Consiliului naţional de securitate şi apărare al Ucrainei) sau chiar Mikola Azarov (prim-ministrul Ucrainei în perioada 2010 - 2014).

"Unii dintre ei sunt în contact cu agenţi ai serviciilor ruseşti de informaţii implicaţi în prezent în planificarea unui atac împotriva Ucrainei", acuză Londra.

Rusia cere Londrei să nu mai „răspândească absurdităţi”

 

Rusia a respins duminică, calificându-le drept absurde, acuzaţiile Londrei la adresa sa, conform cărora încearcă să instaleze un lider pro-rus în Ucraina, transmite AFP.

"Solicităm Foreign Office-ului (ministerul britanic de externe) să înceteze să mai răspândească absurdităţi", a reacţionat ministerul rus de externe pe Twitter.

În pofida unor poziţii ireconciliabile pentru moment, în timpul discuţiilor de vineri de la Geneva între şefii diplomaţiilor rusă şi americană, Serghei Lavrov şi Antony Blinken, a început o relaxare între Occident şi Rusia după mai multe săptămâni de escaladare verbală. Cei doi au convenit să continue negocierile săptămâna viitoare.

Joi, Statele Unite au impus sancţiuni împotriva a patru ucraineni, inclusiv doi parlamentari în exerciţiu, acuzaţi pentru colaborare cu serviciile secrete ruse (FSB), invocând "activităţile lor destabilizatoare" în Ucraina. Este vorba de parlamentarii Taras Kozak şi Oleg Voloşin, acuzaţi mai ales că au fost instruiţi de FSB să "recruteze foşti şi actuali oficiali guvernamentali pentru a se pregăti să preia controlul asupra guvernului ucrainean" dar şi de Volodimir Sivkovici, citat în comunicatul diplomaţiei britanice.

Rusia a mutat trupe și armament din Extremul Orient la granița cu Ucraina

Ministerul rus al Apărării a difuzat imagini cu avioane de luptă Suhoi gata să fie trimise în Belarus, pentru a lua parte la ceea ce Kremlinul a prezentat drept "manevre militare comune", care se vor desfășura luna viitoare.

De asemenea, Rusia a mutat trupe și echipamente din Siberia și Extremul Orient pentru exercițiile cu aliatul său, care vor avea loc lângă granița sudică a Belarusului cu Ucraina, adică la...75 de kilometri de Kiev!

Alexander Lukașenko, președintele Belarusului: „Noi nu vrem război. Însă, dacă ei (țările occidentale și Ucraina) nu numai că ne deranjează în mod constant, așa cum fac acum, ci și desfășoară armate împotriva noastră, ne intimidează și ne pun la limita supraviețuirii prin diverse sancțiuni, atunci îi vom lovi atât de tare încât plata lor va fi un iad. N-ar trebui să se pună cu noi. Este imposibil să ne înfrângă.”

Și la frontiera Rusiei cu Ucraina sunt masate forțe masive. Dar Moscova tot repetă că nu plănuiește o invazie.

Serghei Lavrov, ministrul rus de Externe: „Nu am auzit nimic concret astăzi care să justifice poziția americană cu privire la ceea ce se întâmplă la granița ruso-ucraineană. Numai îngrijorări, îngrijorări, îngrijorări…”
Reporter: „Este o invazie posibilă, așa cum a sugerat președintele Biden?”
Serghei Lavrov: „Dacă SUA nu se pune în același pat cu Ucraina, nu cred.”

După discuțiile de la Geneva, secretarul de stat al Statelor Unite, Antony Blinken, a avertizat cu privire la un răspuns „rapid și sever” în cazul în care Rusia invadează Ucraina.

Ministrul rus de externe Serghei Lavrov a spus că Moscova încă așteaptă un răspuns scris la cererile sale privind garanțiile de securitate.

Jen Psaki, Secretarul de presă al Casei Albe: „Vom pune în scris preocupările serioase pe care noi şi alţi aliaţi, parteneri le avem în privinţa acţiunilor Rusiei, precum şi ideile despre cum ne-am putea consolida, reciproc, garanţiile de securitate, aşa cum le percepem unii şi ceilalţi. Cu toţii, incluzând aici şi Rusia, putem arăta mai multă transparenţă, putem acţiona pentru reducerea riscurilor, pentru a întări controlul asupra armamentelor, pentru a consolida încrederea reciprocă.”