Liderul extremei dreapta olandeze își recunoaște înfrângerea în alegeri. Câștigătorul, favorit a deveni cel mai tânăr premier

Liderul extremei drepte olandeze, Geert Wilders, şi-a recunoscut marţi înfrângerea în alegerile legislative anticipate desfăşurate miercurea trecută şi încheiate cu o foarte mică diferenţă de voturi între formaţiunea sa, Partidul Libertăţii (PVV), şi partidul liberal progresist D66 condus de Rob Jetten, relatează AFP.

Geert Wilders acuzase anterior nereguli electorale, dar în cele din urmă a decis să recunoască rezultatul şi l-a felicitat pe Rob Jetten, politician în vârstă de 38 de ani, care pare favorit să devină cel mai tânăr prim-ministru al Olandei, şi de asemenea primul şef al guvernului acestei ţări deschis homosexual.

Chiar dacă numărarea ultimelor voturi prin corespondenţă venite din străinătate nu s-a finalizat încă, partidul D66 conduce cu 28.000 de voturi şi "şansele ca acest lucru să se schimbe sunt minime. Prin urmare, l-am felicitat pe Jetten pentru victoria sa", a declarat presei Geert Wilders, un eurosceptic radical al cărui partid a câştigat alegerile legislative desfăşurate în urmă cu doi ani.

Radicalul Geert Wilders voia să scoată Olanda din Uniunea Europeană

Acel rezultat a produs frisoane la Bruxelles, întrucât în campania electorală de atunci Wilders a criticat "dictatele" UE, a cerut restabilirea controalelor la graniţe, arestarea şi expulzarea migranţilor, interzicerea şcolilor musulmane, a Coranului şi moscheilor în Olanda, reintroducerea permiselor de muncă pentru lucrători în interiorul UE, şi a susţinut ideea convocării unui referendum pentru un "Nexit" în vederea ieşirii Olandei din UE, după modelul Brexit-ului.

Citește și

Regimul iranian se pregătește pentru următorul război. Cine este „inamicul”

Însă Wilders s-a văzut apoi nevoit să accepte compromisuri în serie pentru ca partide agreate de Bruxelles să formeze o coaliţie de guvernare cu formaţiunea sa. El şi-a temperat măsurile anti-migraţie susţinute în campanie şi a renunţat la celelalte obiective din programul său, cedând inclusiv postul de prim-ministru, în care a fost instalat Dick Schoof, un funcţionar venit din serviciile secrete.

În cele din urmă, Geert Wilders şi-a retras anul acesta în iunie partidul din guvern, provocând căderea acestuia şi convocarea alegerilor anticipate defăşurate miercurea trecută.

Liberalul Rob Jetten are prima șansă de a fi desemnat prim-ministru

Deşi liberalul Rob Jetten are prima şansă pentru conducerea viitorului executiv, formarea acestuia va necesita şi acum negocieri dificile între partide cu ideologii diferite şi în condiţiile unui parlament din nou fragmentat.

În sistemul olandez, formarea guvernului, un proces fără termene constituţionale care durează de obicei luni la rând, începe cu numirea unui explorator, care a fost deja desemnat şi are misiunea de a se consulta cu partidele pentru a evalua ce combinaţii ar putea realiza o majoritate parlamentară.

După această fază iniţială, parlamentul numeşte un "mediator", însărcinat cu negocierea unor acorduri între potenţialii parteneri de coaliţie. Odată ce cadrul de bază este convenit, acest mediator convoacă din nou partidele pentru a finaliza detaliile acordului. Abia la final sunt discutate ministerele şi numele viitorului prim-ministru, ceea ce este de obicei pasul final înainte de învestirea noului cabinet.

Opţiunea cea mai probabilă pentru a asigura majoritatea de 76 din cele 150 de mandate parlamentare este o coaliţie largă între D66 (26 de mandate), partidul liberal VVD (22 de mandate), partidul de centru-dreapta CDA (18 mandate) şi alianţa socialist-ecologistă Verzi/Laburişti (20 de mandate) condusă până săptămâna trecută de fostul comisar european Frans Timmermans, care s-a retras din această poziţie în urma rezultatului slab obţinut.

Articol recomandat de sport.ro

Americanii n-au niciun dubiu: New York Times dă rezultatul pentru Turcia - România, în play-off-ul Cupei Mondiale