Liderii europeni au un mesaj atât pentru Rusia, cât și pentru SUA: ”Vom investi masiv în apărarea noastră”

Statele membre vor avea la dispoziție împrumuturi generoase pentru a face achiziții militare, pe cont propriu sau la comun. Banii vor fi investiți, cu mici excepții, în industria de armament și tehnica militară din țările membre.

Tot la Bruxelles, liderii europeni, cu excepția premierului Ungariei, și-au exprimat sprijinul fără echivoc pentru Ucraina.

Vizibil obosită, președinta Comisiei Europene a prezentat - aproape de miezul nopții - concluziile discuțiilor maraton de la Bruxelles.

Ursula Von Der Leyen, președinta Comisiei Europene: „Am propus crearea unui nou instrument european, pe care l-am botezat SAFE, acțiuni pentru protejarea securității Europei. Elementele esențiale sunt achizițiile comune și colaborarea. Vrem să cheltuim mai mult împreună, vrem să facem cheltuieli inteligente și vrem să cumpărăm mai multe produse europene.”

Statele vor putea accesa împrumuturi europene în valoare de 150 de miliarde de euro pentru investiții în domeniul apărării, dar vor putea folosi, în același scop, și fondurile de coeziune. Banii vor fi cheltuiți pentru achiziții în țările membre ale Uniunii Europene, după cum și-a dorit Franța. Vor fi și excepții, care vizează state din afara blocului comunitar: Ucraina, Norvegia, posibil și Marea Britanie.

Ursula Von Der Leyen, președinta Comisiei Europene: „Cum securitatea Ucrainei se leagă de securitatea întregii Europe, vom deschide posibilitatea ca alte țări partenere să participe la inițiativa SAFE.”

Ilie Bolojan, președinte interimar: „Statele membre vor putea derula achiziții pentru apărărare la comun, ceea ce este o oportunitate pentru industria națională de apărare, pentru a intra în lanțurile valorile ale industriei europene de apărare sau în cele globale, de apărare.”

Victor Negrescu, europarlamentar: „România trebuie să încerce să obțină 20 de miliarde de euro pentru proiecte proprii, dar și pentru proiecte comune. Trebuie să ne luptăm ca unul din criteriile de alocare a fondurilor să se bazeze pe proximitatea de războiul din Ucraina. România are cea mai mare frontieră, prin urmare trebuie să beneficieze de fonduri consistente.”

Liderii europeni și-au reafirmat sprijinul total pentru Ucraina. În această chestiune a lipsit totuși consensul.

Olaf Scholz, cancelarul Germaniei: „26 dintre statele membre au transmis clar că sunt de partea Ucrainei, că Ucraina poate în continuare să se bazezepe sprijinul lor, că nu o vom abandona”.

Citește și

Două țări vecine în conflict armat au făcut pace. Miniştrii Apărării s-au întâlnit la frontieră și au semnat armistițiul

Ungaria este singura țară care a refuzat să semneze, să susțină această declarație. Uniunea Europeană vrea să trimită în continure arme și muniție în Ucraina dar se angajează, este pregătită să mențină și presiuni asupra Rusiei inclusiv prin noi sancțiuni.

Totodată Consiliul European a declarat că activele rusești din Europa vor rămâne înghețate până când Moscova va opri războiul de agresiune asupra Ucrainei, dar va acoperi daunele provocate prin acest război.

Totodată Consiliul European a subliniat faptul că orice acord de pace trebuie făcut cu aprobarea, cu acordul dreptului internațional așadar Rusia trebuie să demonstreze că vrea să negocieze pacea cu adevărat.

Liderii europeni au discutat și despre necesitatea unor garanții de securitate europene pentru Kiev, în cazul unui acord de pace.

Iar premierul Italiei a readus în discuție ideea ca Ucraina să beneficieze de articolul 5 din Tratatul NATO, fără ca țara vecină să devină membră a alianței.

Giorgia Meloni, premierul Italiei: „Dacă Rusia nu plănuiește o nouă invazie a Ucrainei, atunci de ce s-ar opune unor garanții de securitate care au exclusiv scop defensiv?”

În timp ce au vorbit despre înarmarea Europei, liderii europeni au avut grijă să transmită semnale liniștitoare și către Washington.

Emmanuel Macron, președintele Franței: „Pilonul european al NATO devine mai puternic. Trebuie să ne asumăm o mai mare responsabilitate pentru propria noastră securitate. Dar acest lucru nu slăbește NATO.”

Articol recomandat de sport.ro

Ce face marea campioană Monica Roșu, la 20 de ani după ce s-a retras din gimnastică. "E o altă carieră"