La reuniunea de la București, NATO își va reînnoi promisiunea făcută Ucrainei de aderarea la structurile alianței

Miniștrii de externe ai NATO se vor întâlni timp de două zile la Palatul Parlamentului din București. Tot aici, în aprilie 2008, președintele american George W. Bush și-a convins aliații să deschidă ușile NATO pentru Ucraina și Georgia, în ciuda obiecțiilor vehemente ale Rusiei.

„NATO salută aspirațiile euroatlantice ale Ucrainei și Georgiei de a adera la NATO. Am convenit astăzi că aceste țări vor deveni membri NATO”, au afirmat liderii într-un comunicat.

Președintele rus Vladimir Putin, prezent și el la acea reuniune, a calificat decizia drept o „amenințare directă” la adresa securității Rusiei.

După aproximativ patru luni, armata rusă avea să invadeze Georgia.

Citește și

„Al treilea război mondial a început”. Valeri Zalujnîi, ambasadorul Ucrainei în Marea Britanie și fostul comandant al armatei, declarații

Unii experții califică decizia de la București drept o eroare uriașă care a făcut ca Rusia să se simtă încolțită de ceea ce pare o expansiune continuă a NATO, scrie AP. Alianța a transmis că statele membre nu presează alte țări să adere și că unele țări au cerut să se alăture NATO pentru a fi protejate de Rusia – cum procedează acum Finlanda și Suedia.

După mai bine de 14 ani, NATO se va angaja săptămâna aceasta să sprijine pe termen lung Ucraina, care se apară acum de atacurile aeriene cu rachete ale Rusiei – dintre care multe au lovit rețeaua electrică și alte elemente de infrastructură civilă, lăsând milioane de oameni fără energie electrică și căldură.

Într-o conferință de presă, luni, la București, după o întâlnire cu președintele României Klaus Iohannis, secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a subliniat importanța investițiilor în apărare „în vreme ce ne confruntăm cu cea mai mare criză de securitate dintr-o generație”.

„Nu putem să-l lăsăm pe Putin să câștige. Acest lucru le-ar arăta liderilor autoritari din întreaga lume că își pot atinge obiectivele folosind forța militară – și ar face din lume un loc mai periculos pentru noi toți. Este în interesul nostru de securitate să sprijinim Ucraina”, a spus el.

„NATO va continua să sprijine Ucraina atât timp cât va fi necesar. Nu vom da înapoi”, a promis săptămâna trecută secretarul general NATO Jens Stoltenberg, cel mai înalt demnitar civil al alianței.

Macedonia de Nord și Muntenegru s-au alăturat în ultimii ani s-au alăturat alianței conduse de SUA. Stoltenberg a declarat înainte de a veni la București că: „am demonstrat că poarta NATO e deschisă și că decizia în privința apartenenței le aparține aliaților din NATO și țărilor aspirante. Acesta este și mesajul destinat Ucrainei”.

La întâlnirea de la București este probabil ca NATO să se anunțe noi promisiuni de sprijin non-letal pentru Ucraina: carburant, generatoare electrice, provizii medicale, echipamente de iarnă și dispozitive de bruiaj anti-dronă.

E de asemenea probabil ca unii aliați să anunțe individual noi livrări de echipament militar către Ucraina – în principal sisteme antiaeriene de care Kievul are nevoie cu disperare pentru a-și proteja cerul. NATO, în sine, nu va oferi astfel de ajutoare pentru a evita să fie implicată într-un război extins cu Rusia înarmată nuclear.

Dar miniștrii NATO, alături de omologul lor ucrainean Dmitro Kuleba, vor examina și politici pe termen lung.

„Pe termen lung vom ajuta Ucraina să facă tranziția de la echipamente sovietice la standardele, doctrina și instrucția NATO moderne”, a declarat Stoltenberg săptămâna trecută. Acest lucru nu numai că va consolida capacitățile armatei ucrainene și o va ajuta să se integreze mai bine, dar va îndeplini și unele condiții necesare pentru aderare.

Însă Ucraina nu va adera la NATO prea curând. Odată cu anexarea Având în vedere că Rusia a anexat Crimeea, iar trupele ruse și separatiștii pro-ruși controlează zone din sudul și estul țării, nu este clar nici măcar cum vor arăta granițele Ucrainei.

Mulți dintre cei 30 de aliați consideră că accentul ar trebui pus acum doar pe înfrângerea Rusiei.

„Ceea ce am văzut în ultimele luni este că președintele Putin a făcut o mare greșeală strategică”, a spus Stoltenberg. „El a subestimat puterea poporului ucrainean, a forțelor armate ucrainene și a conducerii politice ucrainene”, a adăugat el.

Dar chiar dacă asupra multor aliați crește presiunea economică – scumpirea energiei și gazelor, plus inflație, toate exacerbate de război -, Stoltenberg a afirmat că nu va presa Ucraina pentru a demara negocieri de pace și, de fapt, mai mulți diplomați NATO și UE spun că Putin nici nu pare dispus să se așeze la masa negocierilor.

„Războiul se va încheia la un moment dat la masa negocierilor. Dar rezultatul acestor negocieri depinde în totalitate de situația de pe câmpul de luptă”, a declarat Stoltenberg, adăugând că „ar fi o tragedie pentru (poporul) ucrainean dacă președintele Putin câștigă”.

Miniștrii de externe ai Bosniei, Georgiei și Moldovei – trei parteneri despre care NATO afirmă că sunt presați tot mai mult de Rusia – se vor afla și ei la București. Stoltenberg a declarat că NATO „va lua noi măsuri pentru a le ajuta să-și protejeze independența și pentru a le consolida capacitatea de a se apăra singure”.

Articol recomandat de sport.ro

Tragerea la sorți pentru preliminariile CM 2026, simulată! Cu cine a picat România în grupa de 5