Israelul respinge propunerea de încetare a focului în Liban şi promite să lupte împotriva Hezbollah „până la victorie”

Israelul a respins astfel un apel internaţional pentru o încetare a focului timp de 21 de zile, un răgaz care a fost cerut de marile puteri pentru a permite diplomaţiei evitarea unui război mai amplu, relatează AFP şi Reuters.

„Nu va exista nicio încetare a focului în nord”, a declarat ministrul de externe, Israel Katz, într-o postare pe X. „Vom continua să luptăm împotriva organizaţiei teroriste Hezbollah cu toată puterea noastră până la victorie şi întoarcerea în siguranţă a locuitorilor din nord la casele lor”, a afirmat Katz.

La rândul său, premierul israelian Benjamin Netanyahu, care se îndreaptă spre New York pentru a se adresa ONU, nu a dat încă un răspuns oficial la propunerea de armistiţiu, potrivit biroului său, dar în schimb a dat instrucţiuni armatei să continue lupta.

Susţinătorii liniei dure din guvernul său declaraseră anterior că Israelul ar trebui să respingă orice armistiţiu şi să continue să lovească Hezbollah până când capitulează.

Citește și

Benjamin Netanyahu: Doar jumătate din cei 101 de ostatici deţinuţi în Gaza mai sunt în viaţă

„Al treilea război mondial a început”. Valeri Zalujnîi, ambasadorul Ucrainei în Marea Britanie și fostul comandant al armatei, declarații

Comentariile ministrului său de externe, notează Reuters, au spulberat speranţele pentru o soluţionare rapidă a impasului, după ce prim-ministrul libanez Najib Mikati îşi exprimase speranţa că s-ar putea ajunge curând la o încetare a focului în Liban, unde sute de mii de oameni şi-au părăsit casele în căutarea siguranţei.

Întrebat dacă o încetare a focului ar putea fi asigurată în curând, liderul libanez Mikati a declarat pentru Reuters: „Să sperăm că da”. Administraţia sa interimară include miniştri aleşi de Hezbollah, considerată a fi cea mai puternică forţă politică din Liban.

Liderii mondiali s-au arătat îngrijioraţi cu privire la escaladarea rapidă a conflictului, care se desfăşoară în paralel cu războiul Israelului din Gaza.

Cele mai grele lupte din ultimele două decenii dintre Israel şi gruparea Hezbollah, susţinută de Iran, au stârnit temeri cu privire la o nouă ofensivă terestră israeliană peste frontiera libanezo-israeliană.

Hezbollah are confruntări cu armata israeliană încă de când mişcarea musulmană şiită a fost creată de Gardienii Revoluţiei din Iran în 1982 pentru a contracara invazia israeliană din Liban. De atunci, mişcarea a devenit cel mai puternic reprezentant al Teheranului în Orientul Mijlociu.

Statele Unite, Franţa şi alţi câţiva aliaţi au făcut apel la o încetare imediată a focului de 21 de zile la frontiera dintre Israel şi Liban. De asemenea, aceştia şi-au exprimat sprijinul pentru o încetare a focului în Gaza, în urma unor discuţii intense la Organizaţia Naţiunilor Unite.

În ultima săptămână, Israelul a lansat cele mai puternice lovituri aeriene împotriva Libanului de la războiul din 2006, ucigând peste 600 de persoane, în timp ce lunile întregi de tiruri transfrontaliere schimbate cu mişcarea Hezbollah, susţinută de Iran, se apropie de un război total.

Hezbollah a tras sute de rachete asupra unor ţinte din Israel, inclusiv, pentru prima dată, asupra centrului comercial din Tel Aviv, deşi sistemul de apărare aeriană al Israelului a asigurat că pagubele au fost limitate.

Miercuri, şeful armatei israeliene a făcut cel mai explicit comentariu public de până acum cu privire la posibilitatea unui atac terestru asupra Libanului, spunând trupelor din apropierea graniţei să fie pregătite de o incursiune.

Armata israeliană a declarat că a atacat zeci de ţinte ale Hezbollah, inclusiv combatanţi, clădiri militare şi depozite de arme, în mai multe zone, joi dimineaţa.

Mii de libanezi au căutat adăpost în şcolile din Beirut.

Luptele neîncetate au determinat unele ţări vecine să îşi facă griji cu privire la siguranţa cetăţenilor lor care trăiesc în Liban. Turcia face pregătiri pentru o eventuală evacuare a cetăţenilor săi şi a cetăţenilor străini din Liban, a declarat joi o sursă din Ministerul turc al Apărării.

Israelul a făcut o prioritate din securizarea frontierei sale de nord şi permiterea întoarcerii acolo a aproximativ 70.000 de locuitori strămutaţi din cauza schimburilor de tiruri aproape zilnice cu Hezbollah, pe care mişcarea şiită le-a iniţiat în urmă cu un an în semn de solidaritate cu grupul palestinian Hamas din Gaza.

Atacurile aeriene ale Israelului s-au intensificat brusc de luni, când peste 550 de persoane au fost ucise în cea mai sângeroasă zi pe care a cunoscut-o Libanul de la sfârşitul războiului civil din 1975-1990. Bombardamentele au urmat atacurilor de săptămâna trecută, când pagere şi staţii de emisie-recepţie au explodat în Liban, ucigând zeci de persoane şi rănind alte câteva mii, inclusiv membri Hezbollah.

Aflat în război cu gruparea palestiniană Hamas în Fâşia Gaza din 7 octombrie 2023, Israelul a anunţat la jumătatea lunii septembrie că şi-a mutat „centrul de greutate” al operaţiunilor sale în nordul ţării, de-a lungul frontierei libaneze, pentru a permite întoarcerea a zeci de mii de locuitori strămutaţi în această regiune, care este ţinta rachetelor Hezbollah de aproape un an.

Preşedintele american Joe Biden, a cărui ţară este principalul aliat al Israelului, a avertizat din nou cu privire la riscul unui „război la scară largă” în Orientul Mijlociu, chiar dacă Pentagonul a declarat că o ofensivă terestră nu pare să fie „iminentă”.

Articol recomandat de sport.ro

Tragerea la sorți pentru preliminariile CM 2026, simulată! Cu cine a picat România în grupa de 5