Americanii sunt chemați marți, 3 noiembrie, la urne pentru alegerile de la jumătatea mandatului prezidențial, cunoscute drept „midterms”. Scrutinul va stabili noua componență a Congresului SUA și va arăta dacă republicanii lui Donald Trump își păstrează controlul asupra Camerei Reprezentanților și Senatului sau dacă democrații reușesc să preia una ori ambele camere. Rezultatul poate influența semnificativ ultimii doi ani ai mandatului președintelui american, inclusiv în ceea ce privește politica externă, precizează News.ro, care citează Reuters.
Deși numele președintelui nu apare pe buletinele de vot, alegerile de la jumătatea mandatului sunt considerate, în practică, un test al activității sale la Casa Albă. Alegătorii au ocazia să transmită un mesaj despre direcția în care se îndreaptă administrația, iar rezultatul poate modifica raportul de forțe de la Washington.
Înaintea scrutinului, republicanii au o majoritate strânsă în Camera Reprezentanților, de 218 la 214, și controlează Senatul cu 53 de mandate la 47. Pentru a prelua controlul, democrații au nevoie de un câștig net de patru locuri în fiecare dintre cele două camere.
Alegerile includ și competiții pentru funcțiile de guvernator în 36 de state, precum și scrutinuri pentru legislativele statale în aproape toată țara. Peste 100 de milioane de americani ar putea vota, dacă participarea va fi similară celei din 2022. Campania a implicat și cheltuieli record: până la 12 octombrie, suma alocată reclamelor politice ajunsese la 3,8 miliarde de dolari. Elon Musk a cheltuit aproximativ 366 de milioane de dolari pentru a-i susține pe republicani.
Ce arată sondajele și care sunt principalele mize ale scrutinului
Sondajele indică faptul că democrații au șanse să câștige Camera Reprezentanților, în timp ce competiția pentru Senat este mult mai strânsă. Popularitatea lui Donald Trump se află la un nivel scăzut: un sondaj Reuters/Ipsos din septembrie indica o rată de aprobare de 32%.
Printre temele care ar putea influența votul se numără creșterea prețurilor și nemulțumirile legate de economie. Există, de asemenea, indicii că alegătorii democrați sunt mai motivați să participe la scrutin decât republicanii. O parte dintre alegătorii latino-americani care l-au susținut pe Trump în 2024 ar putea reveni la opțiunea democrată, pe fondul frustrărilor economice și al nemulțumirilor față de politicile administrației privind imigrația.
Totuși, o victorie categorică a democraților nu este garantată. Republicanii pot beneficia de avantajul financiar din campanie, de neîncrederea unei părți a electoratului față de democrați și de rezervele alegătorilor moderați față de unii candidați de stânga.
Dacă democrații câștigă Camera Reprezentanților, Hakeem Jeffries, actualul lider al grupului democrat, ar putea deveni președintele acesteia și primul afro-american care ocupă funcția. El ar putea coordona prioritățile legislative ale partidului și ar avea posibilitatea să susțină deschiderea unor anchete parlamentare privind acțiunile lui Trump și ale apropiaților săi.
Cum ar putea fi influențați ultimii doi ani ai mandatului lui Trump
Chiar dacă democrații preiau una sau ambele camere ale Congresului, Donald Trump își păstrează dreptul de veto și o autoritate executivă extinsă, inclusiv în domenii precum imigrația, tarifele comerciale și politica externă. Prin urmare, o victorie democrată nu ar însemna automat blocarea agendei prezidențiale.
Dacă democrații câștigă Camera Reprezentanților, dar republicanii păstrează Senatul, opoziția ar putea controla comisiile Camerei, ar putea emite citații și ar putea deschide investigații asupra administrației. În schimb, republicanii din Senat ar putea bloca cele mai multe inițiative legislative ale democraților. Proiectele privind sănătatea, dreptul la avort, locuințele sau centrele de date pentru inteligența artificială ar putea avea mai degrabă o valoare politică decât șanse reale de a deveni legi.
O majoritate democrată mai consistentă în Cameră, de 21 până la 40 de locuri, le-ar oferi liderilor partidului mai multă libertate de acțiune. Ar putea crește presiunea pentru inițierea unei proceduri de destituire a lui Trump, iar unii republicani ar putea deveni mai dispuși să se distanțeze de președinte în privința unor teme controversate, precum tarifele sau războiul cu Iranul. Democrații ar avea, totodată, o poziție mai puternică în negocierile privind bugetul și plafonul datoriei.
Un alt scenariu este cel în care Camera Reprezentanților ajunge sub control democrat, iar Senatul este împărțit în mod egal, 50-50. În această situație, republicanii ar păstra controlul efectiv asupra Senatului, deoarece vicepreședintele JD Vance poate departaja voturile egale. Câțiva senatori care s-ar putea desprinde de linia propriului partid ar deveni însă decisivi în negocierile politice și bugetare.
Dacă democrații câștigă ambele camere, consecințele ar putea fi mai importante. Controlul Senatului le-ar permite să influențeze confirmarea judecătorilor, a membrilor cabinetului și a ambasadorilor. În cazul unei majorități democrate foarte mici, de două locuri, partidul ar putea bloca o parte dintre nominalizările judiciare ale lui Trump și ar putea încerca să amâne ocuparea unui eventual loc vacant la Curtea Supremă până după alegerile prezidențiale din 2028.
O majoritate de patru până la șase locuri le-ar oferi democraților mai multă libertate pentru a promova proiecte legislative privind tarifele, sănătatea, costul vieții și limitarea puterilor prezidențiale în materie de război. Dacă diferența ar ajunge la cel puțin opt locuri, partidul ar putea susține că rezultatul reprezintă un mandat electoral clar împotriva politicilor lui Trump.
Chiar și în acest scenariu, președintele ar păstra dreptul de veto, iar regulile Senatului ar îngreuna adoptarea unor legi importante. Dacă republicanii reușesc să păstreze controlul ambelor camere, Trump ar avea mai puține constrângeri parlamentare și ar putea continua să promoveze numiri și proiecte susținute de partidul său.
Indiferent de rezultat, în 2027 sunt anticipate dispute privind finanțarea guvernului și plafonul datoriei, cu posibile efecte asupra piețelor și investitorilor.
Patru direcții în care politica externă a SUA s-ar putea schimba dacă democrații câștigă
O victorie democrată ar putea avea consecințe și asupra politicii externe americane. Potrivit analiștilor citați de Reuters, controlul uneia sau ambelor camere ale Congresului le-ar oferi democraților instrumente pentru a limita anumite decizii ale administrației Trump.
Presiuni pentru limitarea războiului cu Iranul
Donald Trump a declanșat războiul cu Iranul pe 28 februarie fără să obțină în prealabil aprobarea Congresului. Democrații au susținut în repetate rânduri rezoluții prin care cereau încetarea conflictului, dacă administrația nu obține autorizarea legislativului. Una dintre aceste rezoluții a fost adoptată cu sprijinul unor republicani, însă administrația prezidențială nu a ținut cont de ea.
Dacă vor controla Camera Reprezentanților sau Senatul, democrații ar putea folosi bugetul apărării ca instrument de presiune asupra președintelui, încercând să-l determine să ceară aprobarea Congresului pentru continuarea războiului. De asemenea, ar putea solicita oficialilor administrației să ofere explicații publice despre planurile privind conflictul.
Posibilitatea reluării ajutorului pentru Ucraina
Donald Trump a redus considerabil ajutorul financiar și militar direct al SUA pentru Ucraina, deși sprijinul pentru Kiev continuă să aibă susținători atât în rândul democraților, cât și al republicanilor din Congres.
Deciziile recente ale președintelui privind sancțiunile asupra energiei rusești au provocat nemulțumiri inclusiv în tabăra republicană. Dacă democrații vor câștiga controlul ambelor camere, vor putea decide ce proiecte ajung la vot și în ce moment. Astfel, ar putea încerca să aprobe noi pachete de ajutor pentru Ucraina.
Un asemenea proiect ar putea beneficia de sprijin suficient pentru a depăși un eventual veto prezidențial, procedură care necesită o majoritate de două treimi. Democrații ar putea viza și alte decizii ale lui Trump. Gregory Meeks, reprezentant democrat din New York și posibil viitor președinte al Comisiei pentru Afaceri Externe a Camerei, a introdus deja un proiect bipartizan menit să blocheze planul administrației de a readuce motorina rusească pe piața mondială.
Posibile restricții asupra ajutorului militar acordat Israelului
Sprijinul pentru Israel a scăzut în rândul democraților, pe fondul războiului din Gaza, al victimelor civile palestiniene, al violențelor din Cisiordania și al apropierii premierului Benjamin Netanyahu de republicani.
În aceste condiții, un Congres controlat de democrați ar putea încerca să limiteze sau chiar să oprească ajutorul militar american pentru Israel. Acesta s-a ridicat la 3,8 miliarde de dolari în cel mai recent an fiscal, mai mult decât suma acordată oricărui alt stat.
Aproape jumătate dintre democrații din Camera Reprezentanților au votat în timpul verii pentru întreruperea ajutorului militar. Chiar și unii dintre cei care s-au opus acestei măsuri, precum Gregory Meeks, au susținut impunerea unor restricții asupra livrărilor de armament, inclusiv în cazul bombelor grele.
Limitarea cheltuielilor militare și reluarea finanțării ajutorului extern
Democrații sunt mai înclinați decât republicanii lui Trump să limiteze cheltuielile militare. Președintele a solicitat o majorare de 67% a bugetului apărării, până la 1.500 de miliarde de dolari, însă democrații au blocat propunerea în Senat. Ei au invocat atât refuzul administrației de a consulta Congresul în privința războiului cu Iranul, cât și reducerile importante aplicate programelor sociale.
În paralel, administrația Trump a reținut sau anulat miliarde de dolari din ajutorul extern aprobat de Congres. Democrații critică aceste reduceri și spun că vor încerca să restabilească finanțarea.
Prin urmare, rezultatul alegerilor din 3 noiembrie nu va decide doar cine controlează Congresul, ci va influența și capacitatea administrației Trump de a-și pune în aplicare agenda în ultimii doi ani ai mandatului. Chiar dacă președintele își păstrează atribuțiile executive și dreptul de veto, o schimbare a majorității parlamentare ar putea aduce mai multe anchete, negocieri dificile și presiuni asupra unor decizii importante de politică internă și externă.
