Franţa şi Germania critică modul de desfăşurare a scrutinului prezidenţial din Rusia. „Au fost alegeri fără alegere”
Franţa şi Germania au criticat luni modul de desfăşurare a scrutinului prezidenţial din Federaţia Rusă, organizat în perioada 15-17 martie şi încheiat cu victoria previzibilă a preşedintelui în exerciţiu Vladimir Putin.
Franţa a apreciat luni că "din nou nu au fost" întrunite în Rusia "condiţiile pentru desfăşurarea unor alegeri libere, pluraliste şi democratice", după scrutinul de la sfârşitul săptămânii trecute care i-a adus cel de-al cincilea mandat lui Vladimir Putin, relatează AFP.
De asemenea, şefa diplomaţiei germane Annalena Baerbock a afirmat că alegerile din Rusia nu au fost "alegeri veritabile", într-o declaraţie făcută la Bruxelles, unde a sosit pentru reuniunea miniştrilor afacerilor externe din statele membre ale UE, potrivit Reuters.
Aflat la putere de aproape un sfert de secol, preşedintele rus a fost reales pentru alţi şase ani la conducerea ţării, potrivit rezultatelor aproape complete ale unor alegeri prezidenţiale desfăşurate în absenţa opoziţiei.
Procesul electoral în Rusia s-a derulat "în contextul unei represiuni crescute la adresa societăţii civile şi a tuturor formelor de opoziţie faţă de regim, al restricţiilor din ce în ce mai puternice asupra libertăţii de exprimare şi al interdicţiei de funcţionare a media independente", a subliniat Ministerul de Externe francez într-un comunicat.
Diplomaţia franceză a menţionat în acest context şi moartea opozantului politic Aleksei Navalnîi "cu câteva săptămâni înaintea acestor alegeri, în special ca urmare a înăspririi condiţiilor sale de detenţie din partea autorităţilor ruse".
Parisul şi-a exprimat de asemenea "regretul" că scrutinul prezidenţial din Rusia, desfăşurat timp de trei zile - de vineri până duminică - "s-a derulat fără observatori internaţionali imparţiali".
În acest context, diplomaţia franceză a salutat "curajul numeroşilor cetăţeni ruşi care şi-au manifestat în mod paşnic opoziţia faţă de această atingere adusă drepturilor lor politice fundamentale".
În acelaşi timp, Franţa a "condamnat" organizarea de către Moscova a "pretinselor 'alegeri' în teritoriile ucrainene temporar ocupate de Rusia" în Crimeea, în oraşul Sevastopol, precum şi în o parte din regiunile ucrainene Doneţk şi Lugansk (est), Zaporojie şi Herson (sud), ultimele patru fiind controlate doar parţial de Rusia.
Parisul consideră aceasta drept o nouă încălcare a dreptului internaţional şi a Cartei Naţiunilor Unite.
"Franţa nu recunoaşte şi nu va recunoaşte niciodată desfăşurarea şi rezultatele acestor pretinse 'alegeri' şi îşi reafirmă ataşamentul faţă de suveranitatea, independenţa, unitatea şi integritatea teritorială a Ucrainei".
În fine, Parisul a condamnat şi instalarea de către Rusia a birourilor de votare în regiunile separatiste Abhazia şi Osetia din Georgia, precum şi în regiunea Transnistria din estul Republicii Moldova, "fără consimţământul autorităţilor Georgiei şi Republicii Moldova".
La rândul său, ministrul de externe german Annalena Baerbock a declarat luni că alegerile din Rusia nu au fost nişte alegeri veritabile, potrivit Reuters.
"Alegerile din Rusia au fost alegeri fără alegere", a declarat ea la începutul unui summit al miniştrilor europeni de externe, subliniind că UE ar urma să decidă noi sancţiuni împotriva Rusiei.
Şefa Comisiei Electorale Centrale din Rusia, Ella Pamfilova, a salutat luni un scor "record" obţinut de Vladimir Putin, reales cu 87,29% din sufragii, după numărarea a 99,75% din voturi, potrivit acesteia.
Etichete: alegeri prezidentiale, Franta, germania, Rusia, vladimir putin,
