Franța este dispusă să extindă protecția nucleară la aliații europeni. „Rusia a devenit o ameninţare pentru Europa”

În plus, el a avertizat că Rusia este o ameninţare pentru întreaga Europă, relatează Reuters.

Franţa şi Marea Britanie sunt singurele două puteri nucleare ale Europei.

În discursul său televizat, Emmanuel Macron a mai spus că Franţa va trebui să cheltuiască mai mult pentru apărare şi va continua să ajute Ucraina.

El a recunoscut preocupările alegătorilor cu privire la Rusia şi la răsturnarea ordinii internaţionale de către noua administraţie americană. „Sunteţi, ştiu, în mod legitim îngrijoraţi de evenimentele actuale, care perturbă ordinea mondială”, le-a spus Macron concetăţenilor. „Rusia a devenit o ameninţare pentru Franţa şi Europa”, a afirmat el, adăugând că „a privi şi a nu face nimic ar fi o nebunie”.

Europa vrea să crească cheltuielile pentru apărare

Ţările europene se străduiesc să crească cheltuielile pentru apărare şi să menţină sprijinul pentru Ucraina după ce preşedintele Donald Trump a îngheţat ajutorul militar american pentru Kiev şi a alimentat îndoielile cu privire la angajamentul Washingtonului faţă de aliaţii săi europeni din NATO.

Subliniind că Franţa se află într-o poziţie unică în Europa datorită capacităţii sale de descurajare nucleară, Macron a declarat că este deschis să discute despre extinderea acestei protecţii la aliaţii europeni. El a adăugat că decizia finală privind armele nucleare va rămâne preşedintelui francez.

Disuasiunea nucleară franceză se bazează pe capacităţi aeriene şi navale, avioanele de luptă Rafale şi submarinele nucleare fiind capabile să lovească în orice moment, dar doar la instrucţiunile preşedintelui francez.

În primele zile ale Războiului Rece, fostul preşedinte Charles de Gaulle a dezvoltat o forţă de descurajare nucleară care a fost concepută pentru a fi complet independentă de cele două puteri dominante ale vremii, Uniunea Sovietică şi Statele Unite.

În discursul său televizat, rostit în ajunul unui summit crucial al Uniunii Europene privind apărarea, Macron a declarat că Franţa va cheltui mai mult pentru apărare - deşi nu a spus cu cât mai mult. El a dat asigurări că nu vor exista creşteri de taxe pentru a finanţa acest lucru, dar vor trebui făcute alegeri dificile.

Demersul lui Macron de a spori cheltuielile de apărare ale Franţei nu va fi uşor, deoarece guvernul său se luptă să domolească un deficit bugetar rebel.

Ce cere Macron de la Europa

Liderul de la Elysee „vrea să creadă” că Statele Unite „vor rămâne alături” de europeni, adăugând în acelaşi timp că Europa trebuie să fie pregătită, dacă nu va mai fi cazul.

El a îndemnat statele europene, înaintea reuniunii de joi de la Bruxelles, „să fie capabile să se apere mai bine şi să descurajeze orice nouă agresiune”.

„Viitorul Europei nu ar trebui să fie decis la Washington sau Moscova. Ameninţarea vine din est. Inocenţa ultimilor treizeci de ani, de la căderea Zidului Berlinului, a luat sfârşit”, le-a transmis Macron partenerilor europeni.

Discursul lui Macron vine pe fondul unei serii de acţiuni diplomatice europene de susţinere a Ucrainei şi de încercare de refacere a legăturilor dintre Washington şi Kiev, după o întâlnire tensionată între Trump şi preşedintele Volodimir Zelenski în Biroul Oval, săptămâna trecută.

Franţa şi Marea Britanie urmăresc să finalizeze cu Ucraina, posibil „în câteva zile”, un plan de pace pe care să îl prezinte Statelor Unite, construind în acelaşi timp punţi de legătură între SUA şi Ucraina înainte de eventuale discuţii la Washington, au declarat surse diplomatice pentru Reuters.

Emmanuel Macron a mai anunţat miercuri că Franţa va reuni săptămâna viitoare la Paris şefii de stat major ai ţărilor dispuse să garanteze pacea viitoare din Ucraina, care „va implica, probabil, şi desfăşurarea de forţe europene”, a menţionat preşedintele francez, citat de Le Figaro. „Aceste forţe nu vor merge să lupte astăzi, nu vor merge să lupte pe linia frontului, dar vor fi acolo odată ce pacea va fi semnată, pentru a garanta că aceasta este pe deplin respectată", a declarat şeful statului.

Articol recomandat de sport.ro

Jutta Leerdam a luat o decizie radicală: ”Îmi urmez instinctele”