Europa a depășit SUA și a devenit principalul furnizor de ajutor militar pentru Ucraina. Americanii au dat arme doar pe bani

62477676

În lunile mai și iunie, Europa și-a intensificat sprijinul militar pentru Ucraina, spre deosebire de SUA, care au furnizat arme doar contra cost, anunță Institutul Kiel.

Ajutorul european provine acum în principal din producția industriei de apărare, nu din stocurile existente, deja reduse de livrările anterioare către Ucraina.

Europa a continuat să-şi sporească ajutorul militar acordat Ucrainei, conform datelor din lunile mai şi iunie, contrar Statelor Unite, care doar au vândut arme Kievului, iar ajutorul militar european se bazează acum mai degrabă pe industria sa de apărare decât pe stocurile de arme existente şi care au fost diminuate de asistenţa oferită anterior Ucrainei, a semnalat marţi Institutul german Kiel, potrivit agenţiilor AFP şi EFE.

Statele europene, inclusiv Regatul Unit, au oferit Ucrainei ajutoare militare ce însumează 80,5 miliarde de euro de când a început războiul cu Rusia în urmă cu aproape trei ani şi jumătate, faţă de ajutoarele de circa 64,6 miliarde de euro oferite de SUA.

În primăvara acestui an, ajutorul militar european l-a egalat pe cel american, iar între timp l-a depăşit.

"O proporţie semnificativă a armelor furnizate nu mai provin din stocuri, ci direct din industria de apărare", notează Institutul Kiel.

Stocurile de arme şi muniţii ale ţărilor europene sunt diminuate semnificativ ca urmare a transferurilor de echipamente militare către Ucraina pe parcursul acestui război.

Ajutorul pentru Ucraina, în cifre

Ajutorul militar european pentru Ucraina în mai şi iunie a însumat circa 10,5 miliarde de euro, din care 4,6 miliarde de euro, echivalentul a 44% din totalul acestor două luni, ia forma unor contracte de achiziţii publice atribuite în principal companiilor de apărare europene, inclusiv ucrainene.

Germania a oferit un pachet de ajutor de 5 miliarde de euro, urmată de Norvegia cu 1,5 miliarde de euro şi Belgia cu 1,2 miliarde de euro. Olanda, Regatul Unit şi Danemarca au oferit fiecare între 500 şi 600 de milioane de euro.

Acestea trei din urmă sunt finanţări incluse într-un nou mecanism prin care statele europene membre ale NATO finanţează achiziţii de arme şi muniţii din SUA pentru a le oferi apoi Kievului, cum a cerut preşedintele american Donald Trump.

Acesta nu mai doreşte ca SUA să doneze Ucrainei echipamente militare, ci doar să le vândă, potrivit Agerpres.

Washingtonul a aprobat astfel exporturi semnificative de arme către Ucraina în luna mai, dar nu sub formă de ajutor militar, acestea fiind achiziţii pe care Kievul trebuie să le plătească din fonduri proprii sau din cele oferite de susţinătorii săi europeni.

Statele Unite au fost principalul furnizor de ajutor militar pentru Ucraina înainte ca republicanul Donald Trump să revină în ianuarie la Casa Albă, acesta schimbând radical politica predecesorului său democrat Joe Biden.

Totuşi, Statele Unite au continuat în acest timp să furnizeze arme Kievului din pachetele de ajutor militar deja aprobate de administraţia Biden.

Dar acum "cred că (...) am terminat cu finanţarea acestui război în Ucraina", a declarat vicepreşedintele american J.D. Vance într-un interviu difuzat duminică la postul Fox News. "Dacă europenii doresc să preia ştafeta şi să cumpere arme de la producătorii americani, nu avem nicio problemă cu asta", a adăugat el.

Donald Trump şi omologul său rus Vladimir Putin urmează să se întâlnească vineri în Alaska pentru a discuta, potrivit preşedintelui american, un posibil acord care ar putea include "schimburi teritoriale" pentru a pune capăt războiului în Ucraina.

Articol recomandat de sport.ro
VIDEO EXCLUSIV Conor McGregor a rezistat doar 63 de secunde la revenirea în ring! Cum s-a încheiat meciul cu Max Holloway
VIDEO EXCLUSIV Conor McGregor a rezistat doar 63 de secunde la revenirea în ring! Cum s-a încheiat meciul cu Max Holloway
Citește și...
Ambasadorul Germaniei la Chișinău, acuzat că pune sub semnul întrebării identitatea românească a Basarabiei. Cum se apără

Ambasadorul Germaniei la Chişinău, Hubert Knirsch, este acuzat că neagă identitatea românească a Basarabiei, după ce a declarat că ar pune sub semnul întrebării afirmaţiile potrivit cărora moldovenii şi românii au aceeaşi limbă şi aceeaşi religie.

O nouă lovitură pentru Rusia în Marea Azov. Ucraina a lovit alte 10 petroliere din „flota fantomă”. Traficul, întrerupt

Forțele armate ucrainene au lovit noaptea trecută, în Marea Azov, alte zece petroliere din așa-zisa 'flotă fantomă' pe care Rusia o folosește pentru a eluda sancțiunile internaționale, precum și patru feriboturi, a anunțat duminică Statul Major ucrainean.

România s-a alăturat SUA și altor 12 state într-o declarație care respinge pretențiile Beijingului în Marea Chinei de Sud

SUA, România și alte 12 state au semnat o declarație comună prin care afirmă că pretențiile maritime ale Chinei în Marea Chinei de Sud nu au temei juridic, la 10 ani de la o hotărâre istorică a unui tribunal internațional.

Recomandări
Nicușor Dan, o nouă întâlnire, luni, la Cotroceni, cu liderii fostei coaliţii de guvernare: „Să spună ei care este soluţia”

Preşedintele Nicuşor Dan ar urma să se întâlnească luni dimineaţa cu liderii fostei coaliţii de guvernare - PSD, PNL, USR, UDMR - pentru a discuta despre formarea unei majorităţi care să poată duce la învestirea unui viitor guvern.

Atacuri de amploare în Golf. Răspunsul Iranului după loviturile aeriene ale SUA. Strâmtoarea Ormuz, închisă

Emiratele Arabe Unite s-au confruntat, duminică dimineaţă, cu un atac cu rachete din partea Iranului, a anunţat Ministerul Apărării, în timp ce în Bahrain s-au activat sirenele de alertă aeriană, iar jurnaliştii AFP din Qatar au auzit explozii la Doha.

Codul galben de vijelie se prelungește. Care sunt zonele afectate de furtună | HARTĂ

Administrația Națională de Meteorologie (ANM) a emis o informare de instabilitate atmosferică valabilă începând de duminică, 13 iulie, ora 10:00, până luni, 14 iulie, pentru mai multe regiuni ale țării.