Erupția vulcanică din Tonga, cea mai puternică înregistrată vreodată. Cum s-a văzut din spațiu VIDEO
Erupţia vulcanică mortală care a lovit Insulele Tonga la începutul acestui an a fost cea mai puternică înregistrată vreodată cu ajutorul echipamentelor moderne, a anunţat luni o echipă de oameni de ştiinţă condusă de Noua Zeelandă.
Vulcanul subacvatic Hunga-Tonga-Hunga-Ha'apai a erupt la jumătatea lunii ianuarie cu o putere echivalentă cu cea a câteva sute de bombe atomice, provocând un tsunami cu înălţimea de 15 metri.
Trei persoane şi-au pierdut viaţa în timpul acestei catastrofe care a distrus locuinţe şi a provocat ruperea cablului de comunicaţii ce conectează arhipelagul la reţeaua de internet.
Alegeri 2024
22:12
Alegeri prezidențiale 2024, turul 1. EXIT-POLL: Ciolacu și Lasconi în turul doi. Cozi la mai multe secții de votare
22:09
George Simion refuză să accepte înfrângerea. ”Din numărătoarea noastră paralelă, avem 21%, fără diaspora!”
21:56
Nicolae Ciucă: După ce avem rezultatele finale vom lua şi o decizie. Pe scena politică este loc pentru toată lumea
21:33
REZULTATE alegeri prezidențiale 2024. Cifrele oficiale BEC în timp real. Cine conduce după primele ore
Mica naţiune din Oceanul Pacific a fost astfel izolată de restul lumii timp de mai multe săptămâni, ceea ce a complicat operaţiunile de intervenţie.
Potrivit unui studiu realizat de Institutul naţional de cercetare a apei şi atmosferei din Noua Zeelandă, o cantitate de materie de aproape 10 km3 a fost expulzată în timpul erupţiei, reprezentând echivalentul a 2,6 milioane de piscine olimpice.
Resturile au fost proiectate în atmosferă la o altitudine de peste 40 de kilometri, ajungând în mezosferă, strat aflat dincolo de stratosferă.
Norul vulcanic a rmas în atmosferă timp de câteva luni
"Erupţia a atins o înălţime record; este prima pe care am văzut-o să traverseze mezosfera", a declarat geologul marin Kevin Mackay.
Erupţia vulcanului Hunga Tonga-Hunga Ha'apai rivalizează cu catastrofa din 1883 provocată de erupţia vulcanului Krakatoa, care a făcut zeci de mii de victime în Indonezia într-o perioadă în care dispozitivele moderne de măsurare nu existau.
"Deşi această erupţie a fost semnificativă - una dintre cele mai mari după Krakatoa - diferenţa este că este vorba despre un vulcan subacvatic şi asta explică parţial de ce au fost valuri tsunami atât de mari", a adăugat Mackay.
Echipa de cercetători a identificat trei sferturi din materia expulzată în timpul erupţiei, restul fiind alcătuite din particule care s-au dispersat în atmosferă.
Potrivit geologului, norul care s-a ridicat deasupra vulcanului conţinea aproape 2 km3 de particule care au rămas în atmosferă timp de câteva "luni, antrenând apusuri magnifice", care au fost vizibile chiar şi din Noua Zeelandă, la o distanţă de peste 2.000 de kilometri de Tonga.
Fluxurile piroclastice au atins 1.000 de grade Celsius
Craterul vulcanului este în prezent cu 700 de metri mai adânc, a descoperit totodată echipa de cercetători.
Fluxurile piroclastice rezultate în urma erupţiei, atingând 1.000 de grade Celsius şi o viteză de 700 km/h, au transportat materii vulcanice pe solul marin până la o distanţă de cel puţin 80 de kilometri.
"Însă fluxurile piroclastice par să se extindă dincolo de aceasta, poate până la 100 de kilometri", a precizat Emily Lane, care ocupă funcţia de director de cercetare în cadrul echipei ştiinţifice.