Economia Rusiei este în picaj. Rușii stau la cozi uriașe pentru a-și retrage economiile din bănci
Lovită de sancțiuni din Vest, dar și de retragerea marilor companii, economia Rusiei se clatină. Rubla pierde teren în fața euro și a dolarului.
Citește aici: LIVE UPDATE | Războiul din Ucraina. Ultimele informații
Deși băncile rusești încearcă să convingă oamenii să-și lase banii în conturi, cozile de la bancomate sunt tot mai mari. Bursa nu s-a deschis nici miercuri, pentru a treia zi la rând. Uniunea Europeană a anunțat sancțiuni și împotriva Belarusului, care sprijină invazia.
Imaginile cu ruși care stau la cozi uriașe pentru a-și retrage economiile din bănci și pentru a le schimba în valută sunt la ordinea zilei. Rubla scade în continuare. La Moscova, un dolar a ajuns la aproape 110 ruble, iar euro la 122 de ruble. Iar prețurile cresc și ele. Şi românii care trăiesc sau lucrează în Moscova resimt pe deplin efectele negative ale războiului.
Ilya Oktavin, manager de delivery service: ”Toate ingredientele cu care ne pregătim produsele au prețuri mai mari cu 30-40%. Am primit ieri toată ziua scrisori de la furnizori”.
Dennis Varnikov, locuitor în Moscova: ”Nici nu știu la ce să mă aștept, pentru că consecințele sunt greu de anticipat. Scăderea rublei nu știu dacă Banca Centrală poate să gestioneze situația”.
Bursa de la Moscova a rămas închisă, pentru a treia zi la rând. Rusia încearcă din răsputeri să oprească efectul sancțiunilor din partea statelor occidentale, inclusiv blocarea fluxurilor de capital spre bănci străine, după ce a majorat deja rata dobânzii la 20%.
Rușii sunt încurajați acum, cu dobânzi mari la depozite să țină banii în bănci. Acestea variază între 15 și 20%.
Cea mai mare bancă din Rusia, Sberbank, a anunțat că părăsește piața europeană, pentru că se confruntă cu retrageri substanțiale de numerar.
De altfel, la bursa de la Londra, Sberbank se tranzacţionează pentru 1 cent, în cădere de la 20 de dolari.
Toate companiile cu expunere pe Rusia au avut scăderi serioase la bursă, în timp ce marii producători de armament au înregistrat creşteri spectaculoase.
Ursula von der Leyen: ”Cu viteza luminii, Uniunea Europeană a adoptat trei valuri de sancțiuni severe împotriva sistemului financiar din Rusia, industrie și elita coruptă. Este cel mai mare pachet de sancțiuni din toată istoria Uniunii. Decizia de a deconecta băncile rusești de la sistemul SWIFT va da un semnal foarte clar către Putin și Kremlin”.
În plus, tot mai multe companii se retrag din Rusia total sau parțial sau opresc vânzarea de produse în această ţară. Apple a anunțat oficial că nu a mai deschis magazinele.
În stațiile de metrou s-a creat aglomerație, pentru ca Apple Pay şi Google Pay nu au mai funcţionat, scriu locuitorii pe rețelele sociale.
Exxon și Shell și-au anunțat de asemenea retragerea, iar Boeing a oprit operațiuni de amploare pe care le avea la Moscova. Ford, Bmw, Audi și General Motors îşi suspendă activitatea. Iar studiouri precum Disney au oprit lansarea de filme în Rusia.
Moscovit: „Sunt mai mult îngrijorat de cum Rusia ucide oameni în Ucraina”
Ivan Kozlov, locuitor în Moscova: ”Știți, sancțiunile mă deranjează cel mai puțin. Sunt mai mult îngrijorat de cum Rusia ucide oameni în Ucraina. Mi-aș dori ca războiul să se oprească, ceea ce orice persoană cu conștiință și capabilă de compasiune își dorește”.
Pentru că Belarus sprijină invazia militară rusă în Ucraina, Uniunea Europeană a aprobat noi sancțiuni economice și împotriva regimului de la Minsk. Acestea se reflectă în piața de energie.
Întreaga lume este cu ochii pe prețul petrolului, care a ajuns la cel mai mare nivel din ultimii opt ani. Vârful a fost aici, la prânz, 114 dolari pe baril.
Prețul crește, în continuare, deși Agenția Internațională de Energie și Casa Albă au anunțat că deblochează 60 de milioane de barili din rezervele strategice, pentru a opri explozia prețului petrolului.
Și gazul atinge recorduri nedorite, a ajuns la aproape 190 de euro pe mwh, în condițiile în care săptămâna trecută, înaintea de izbucnirea războiului era doar 70 de euro pe MWh.
Efectele se vor vedea curând și în România, în contextul în care în ianuarie prețurile producției industriale deja erau în creștere cu peste 43% față de luna ianuarie a anului trecut. Cauza principală este creșterea tarifelor la energie.
Adrian Codirlașu, vicepreședinte CFA România: ”Aceste preţuri ridicate ale producţiei industriale. cel puţin o parte din ele, se vor transfera în rata de inflaţie în perioada următoare. Pun presiune pe preţul final de vânzare al produsului”.
Și Statele Unite și țările Uniunii Europene au avut prețuri mai ridicate ale producției industriale, semn că produsele energetice tot mai scumpe afectează economia întregii lumi.
