Descoperirea, realizată de Universitatea Norvegiană de Știință și Tehnologie (NTNU) și Universitatea din Tokyo, este prezentată într-un studiu publicat în Journal of Building Engineering, unde sunt detaliate procesul și aplicațiile sale potențiale.
Aceasta pornește de la un paradox bine cunoscut în industrie: în timp ce sectorul construcțiilor depinde de nisip extras din râuri, cariere și funduri marine — cu un impact semnificativ asupra mediului — deșerturile conțin milioane de kilometri pătrați de nisip considerat inutil. Acest tip de nisip, fiind prea fin, nu a fost potrivit pentru betonul convențional, în ciuda abundenței și accesibilității sale în regiunile aride.
Potrivit lui Ren Wei, cercetător la NTNU și autor principal al studiului, „principala problemă este că nisipul deșertic este atât de fin încât nu permite betonului să atingă rezistența necesară pentru utilizări structurale”. Această limitare a influențat timp de decenii dezvoltarea unor alternative care să reducă presiunea asupra resurselor naturale tradiționale, scrie El Conficendcial.
Un nou material fără ciment
Soluția propusă de echipa de cercetare rupe modelul clasic de fabricație. Materialul, denumit Botanical Sand Concrete, combină nisip deșertic și pulbere de lemn în proporții similare, fiind supus unui proces de presare termică la presiune ridicată și temperaturi de aproximativ 180°C. Spre deosebire de betonul obișnuit, acesta nu utilizează ciment și nici reacții chimice complexe.
Cheia constă în lignină, un polimer natural prezent în lemn, care, sub efectul căldurii și presiunii, se înmoaie și acționează ca un adeziv organic. Acest comportament, susținut de alcalinitatea naturală a nisipului, permite legarea eficientă a particulelor și formarea unor blocuri cu rezistență suficientă pentru utilizări practice.
