Donald Trump anunţă discuţii cu Iranul săptămâna viitoare. Israelul dezvăluie că a trimis comandouri terestre în Iran

„Vom discuta săptămâna viitoare cu Iranul, s-ar putea să semnăm un acord, nu ştiu”, a anunţat preşedintele american la încheierea summitului NATO de la Haga.

Israelul a lansat pe 13 iunie un atac fără precedent asupra Iranului, cu obiectivul declarat de a-şi împiedica inamicul să se doteze cu arme nucleare, o ambiţie pe care Teheranul neagă că o are.

Războiul a împiedicat desfăşurarea unei noi sesiuni de negocieri între Iran şi SUA, prevăzută pentru 15 iunie. Aceste negocieri, mediate de Oman, au fost lansate în aprilie în vederea unui acord care să reglementeze programul nuclear al Teheranului în schimbul ridicării sancţiunilor care afectează economia sa.

Proclamând „victoria” după intrarea în vigoare a încetării focului, marţi, Iranul şi-a reafirmat „drepturile legitime” de a-şi continua activităţile nucleare în scopuri civile şi s-a declarat gata să reia discuţiile cu Washingtonul.

Armistiţiul decurge „foarte bine”, a estimat Donald Trump, înainte de a spune că Iranul şi Israelul sunt doi adversari „obosiţi şi epuizaţi” de război. „Au luptat foarte, foarte dur şi cu adevărat încrâncenat şi amândoi sunt mulţumiţi (...) că au ieşit din asta”, a afirmat el.

Potrivit lui Trump, atacurile americane de duminică din Iran au provocat distrugerea „totală” a instalaţiilor nucleare vizate, iar iranienii „nu vor fabrica bombe timp îndelungat”.

Un raport care lasă loc de incertitudini

În 12 zile de război, Israelul a dat o „lovitură dură” programului nuclear iranian, dar „este încă prea devreme pentru a evalua rezultatele operaţiunii”, a afirmat, la rândul său, purtătorul de cuvânt al armatei israeliene, generalul de brigadă Effie Defrin.

Ulterior, potrivit Reuters, şeful Statului Major al armatei israeliene, generalul-locotenent Eyal Zamir, a declarat într-un videoclip difuzat miercuri seară: „Programul nuclear iranian a suferit o lovitură dură, amplă şi profundă şi a fost dat înapoi cu ani de zile”.

Cu o zi înainte, divulgarea unui document american confidenţial a semănat îndoieli cu privire la eficacitatea bombardamentelor americane efectuate, în sprijinul Israelului, împotriva uzinelor din Fordo, la sud de Teheran, Natanz şi Ispahan (centru). Potrivit acestui raport preliminar al serviciilor secrete americane, al cărui conţinut a fost divulgat de mass-media, atacurile nu ar fi eliminat complet centrifugele sau stocurile de uraniu îmbogăţit ale Iranului. Bombele antibuncăr ar fi blocat mai degrabă intrările în anumite instalaţii fără a distruge clădirile subterane, întârziind programul iranian cu doar câteva luni.

Casa Albă a confirmat autenticitatea raportului, dar l-a calificat drept „total eronat”.

Agenţia Internaţională pentru Energie Atomică (AIEA) a considerat imposibilă, în acest stadiu, evaluarea pagubelor şi a solicitat acces la locurile respective. Experţii estimează că Iranul ar fi putut evacua materialul nuclear din siturile afectate, iar Teheranul a afirmat că deţine în continuare stocuri de uraniu îmbogăţit.

Înainte de izbucnirea războiului, AIEA evaluase că nu a detectat niciun indiciu al unui „program sistematic” de fabricare a unei bombe atomice în ţară.

Miercuri, şeful Statului Major al armatei israeliene, generalul-locotenent Eyal Zamir, a dezvăluit că în timpul războiului „comandouri terestre” au „operat în secret în inima” Iranului.

Şeful Mossad, serviciul de informaţii externe israelian, David Barnea, a mulţumit CIA pentru „acţiunea comună” din Iran.

Armata israeliană, a afirmat generalul Zamir, se va concentra acum din nou asupra războiului cu Hamas în Fâşia Gaza.

„Vom rămâne vigilenţi, urmărind îndeaproape toate proiectele din Iran de care avem cunoştinţă, în cel mai profund mod. Vom fi acolo, aşa cum am fost şi până acum", a declarat Barnea într-o înregistrare video a declaraţiilor sale către agenţi.

Israelul a trimis agenţi Mossad în Iran pentru a distruge sisteme de armament la începutul războiului aerian de 12 zile împotriva obiectivelor nucleare şi militare iraniene, care s-a încheiat marţi cu o încetare a focului negociată de SUA, a declarat o sursă de securitate israeliană pentru Reuters, pe 13 iunie,.

„Vreau să exprim aprecierea şi recunoştinţa către partenerul nostru principal - CIA - pentru activităţile comune", a declarat Barnea despre Agenţia Centrală de Informaţii a SUA. El a spus că CIA a sprijinit Mossad-ul şi a făcut posibilă operaţiunea.

Sursa de securitate israeliană citată de Reuters la 13 iunie a declarat că armata israeliană şi Mossad au lucrat ani de zile la informaţiile necesare pentru loviturile aeriene, care au ucis atât comandanţi, cât şi oameni de ştiinţă din domeniul nuclear din Iran.

Bilanțul celor 12 zile

La Tel Aviv, locuitorii şi-au reluat viaţa normală după ridicarea restricţiilor impuse de armată: plajă şi fotbal pe plajă, străzi şi pieţe din nou pline de viaţă, şcoli redeschise.

La Teheran, Saeed, un vânzător în vârstă de 39 de ani, se bucură şi el de „îmbunătăţirea situaţiei”. „Oamenii se întorc la muncă şi la viaţa lor”, a declarat el pentru AFP, într-o capitală totuşi mai tăcută decât de obicei, unde multe magazine au rămas închise.

Autorităţile iraniene au anunţat ridicarea treptată a restricţiilor de internet care fuseseră înăsprite în timpul războiului şi organizarea, sâmbătă la Teheran, a funeraliilor de stat pentru ofiţerii de rang înalt şi oamenii de ştiinţă ucişi în atacurile israeliene.

Un responsabil din domeniul transporturilor a anunţat, de asemenea, redeschiderea spaţiului aerian în jumătatea estică a Iranului.

Conform ultimului bilanţ oficial iranian, care include doar victimele civile, campania militară israeliană a făcut cel puţin 627 de morţi şi peste 4.870 de răniţi.

Iranul a ripostat cu rachete şi drone, care au făcut 28 de morţi în Israel, potrivit autorităţilor.

Articol recomandat de sport.ro

FOTO S-a aflat cauza morții soției lui Wladimir Klitschko