De ce se radicalizează imigranții din Uzbekistan

Atacatorul din New York
Getty

Autorul atacului terorist din New York, în urma căruia opt persoane au murit, iar alte 12 au fost rănite, este Sayfullo Saipov, imigrant uzbek care a mărturisit că a acționat în numele grupării Stat Islamic.

Mai mulți cetățeni ai acestui stat din Asia Centrală au ajuns în atenția autorităților, după ce au fost implicați în atacuri teroriste. Atacul de Halloween din New York este ultimul dintr-o serie de astfel de atentate, notează BBC News.

Unul a avut loc în 1 ianuarie, când o persoană a deschis focul într-un club de noapte din Istanbul, cauzând moartea a 39 de persoane. În 3 aprilie, un etnic uzbec din Kyrgyzstan a comis un atac la o stație de metrou din Sankt Petersburg, cauzând moartea a 14 persoane. Câteva zile mai târziu, în 7 aprilie, un atac cu o camionetă a avut loc pe o stradă aglomerată din Stockholm, cauzând moartea a patru persoane.

După aceste atacuri, Uzbekistanul a început să fie perceput ca un stat care ar produce islamiști radicali. Un exemplu în acest sens ar fi numărul cetățenilor uzbeci care și-au părăsit țările pentru a se alătura luptătorilor din Siria, Irak și Pakistan. Potrivit Centrului Internațional pentru Studierea Radicalizării și Violenței Politice, 500 de cetățeni uzbeci s-au alăturat militanților din Siria și Irak, în 2015.

Cu toate acestea, este înșelătoare ideea că Uzbekistan a devenit sursa majoră pentru radicalizarea extremiștilor, atrage atenția BBC News.

Citește și
donald trump
Programul "Loteria Vizelor" ar putea fi schimbat complet după atentatul din New York
Un român s-a însurat cu o prințesă din Africa și a devenit Sultan. Soția lui a venit în România pentru a-l susține în cariera politică

Potrivit sursei citate, amenințarea teroristă este extrem de scăzută în Asa Centrală. De exemplu, din 85.000 de incidente teroriste, câte au avut loc între 2001 și 2016, la nivel global, doar 10 au avut loc în Uzbekistan și 70 în toată Asia Centrală.

Rolul islamului în Uzbekistan a înregistrat o creștere, dar nu ar trebui considerat drept semn al radicalizării. În caz contrar, ar putea apărea situații în care orice musulman care se roagă într-o moschee să fie tratat ca un extremist, notează BBC News.

Autoritățile uzbece susțin că islamiștii reprezintă o amenințare majoră la adresa securității, însă analiștii susțin că autoritățile se folosesc de acest argument pentru a justifica represiunile care-i vizează pe criticii regimului. De exemplu, în mandatul fostului președinte, Islam Karimov, musulmanii au fost persecutați. Potrivit organizației Human Rights Watch, 12.000 de persoane sunt încarcerate, sub acuzația de extremism.

Experiența în calitate de migrant ar contribui la radicalizarea teroriștilor

O privire atentă asupra profilului atacatorilor din Uzbekistan și din Asia Centrală arată că majoritatea și-au părăsit țara de origine cu mult timp înainte să comită atentatele. Un astfel de exemplu este Sayfullo Saipov, care s-a mutat legal în Statele Unite, în 2010.

Dr. John Heathershaw de la Universitatea Exeter susține că, pentru a înțelege de ce se radicalizează persoanele din Asia Centrală, astfel încât ajung să comită atacuri, este necesară o privire asupra experienței lor ca migranți.

„Nu putem asuma că cineva a părăsit țara de origine în urmă cu șapte sau opt ani, cu scopul de a se alătura unor grupări militante și să comită, mai târziu, atacuri. Cred că explicația trebuie căutată în comunitățile de migranți și diaspora. Cu siguranță că acolo se întâmplă ceva”, a spus el.

BBC mai notează că luptătorii din Uzbekistan care se alătură grupărilor teroriste sunt recrutați în afara granițelor țării de origine. Dacă sunt persecutați în noua țară, mai ales după ce au renunțat la familie, ei devin mai ușor de recrutat. Astfel, o ipoteză a radicalizării lui Saipov ar putea fi că nu a beneficiat de o viață simplă în calitate de migrant în SUA.

 

Articol recomandat de sport.ro
Tragerea la sorți pentru preliminariile CM 2026, simulată! Cu cine a picat România în grupa de 5
Tragerea la sorți pentru preliminariile CM 2026, simulată! Cu cine a picat România în grupa de 5
Citește și...
Atacatorul din New York, în atenția FBI într-o anchetă privind suspiciuni teroriste, din 2015
Atacatorul din New York, în atenția FBI într-o anchetă privind suspiciuni teroriste, din 2015

Imigrantul uzbek care a ucis 8 oameni si a rănit alți 12, după ce i-a lovit cu camioneta pe o pistă pentru biciclişti din Manhattan, le-a spus anchetatorilor că voia să ajungă cu mașina pe Podul Brooklyn, ca să facă şi mai multe victime.

Programul
Programul "Loteria Vizelor" ar putea fi schimbat complet după atentatul din New York

Trump îndeamnă la adoptarea unui sistem american al vizelor bazat pe merit, în urma atentatului de la New York

Atacul terorist din New York: Primele imagini cu cei cinci argentinieni uciși în atentat
Atacul terorist din New York: Primele imagini cu cei cinci argentinieni uciși în atentat

Cinci argentinieni şi o femeie din Belgia se numără printre cele opt persoane ucise marţi, la New York, după ce un vehicul a intrat pe o alee destinată pietonilor şi bicicletelor în New York, scrie The Guardian.

Recomandări
România va intra deplin în Schengen. Anunțul făcut de Ursula von der Leyen | VIDEO
România va intra deplin în Schengen. Anunțul făcut de Ursula von der Leyen | VIDEO

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a anunțat, vineri, că România și Bulgaria vor intra deplin în Schengen.

Alegeri prezidențiale 2024. Ce spuneau sondajele de opinie despre candidați în urmă cu 6 luni și ce arată acum
Alegeri prezidențiale 2024. Ce spuneau sondajele de opinie despre candidați în urmă cu 6 luni și ce arată acum

Sunt sau nu sondajele de opinie din România o modalitate de a influența voturile electoratului înainte de alegeri? Unii analiști politici sunt de părere că da.

LIVE TEXT Alegeri prezidențiale 2024 | A început votul în diaspora. Câți români au votat până acum. Harta secțiilor de votare
LIVE TEXT Alegeri prezidențiale 2024 | A început votul în diaspora. Câți români au votat până acum. Harta secțiilor de votare

A început votul în diaspora pentru alegerile prezidențiale. Românii din străinătate au la dispoziție trei zile pentru a-și alege președintele.