De ce s-a prăbuşit podul din Genova. Experţi: "Un eşec al ingineriei"

Potrivit unui bilanţ încă provizoriu, au pierit 39 de oameni, printre care trei copii. Există însă şi un număr neprecizat de dispăruţi. Zeci de oameni, scoşi în viaţă dintre dărâmături, se zbat între viaţă şi moarte la spital, după ce au suferit traume cumplite.

Operaţiunile de salvare au continuat şi pe timpul nopţii! Locatarii blocurilor din imediata vecinătate au crezut că e "cutremur" auzind zgomotul asurzitor.

Mulţi insistă că au văzut un fulger lovind podul chiar înainte de tragedie. În jur de 30 de autoturisme şi 5 vehicule de mare tonaj au căzut în gol. Un bărbat - aflat lângă camionul lui, oprit sub pod - a scăpat cu viaţă în mod miraculos.

300 de pompieri şi 400 de poliţişti, însoţiţi de câini special antrenaţi, au fost mobilizaţi în cadrul unei operaţiuni de salvare extrem de dificile.

Albrecht Broemme, President of the Federal Agency for Technical Relief: "Explorarea în sine a locului este dificilă. Şi trebuie să procedăm cu mare precauţie. O intervenţie precipitată, cu echipamente masive este exclusă aici."

Operaţiunea de salvare s-a derulat fără pauză şi pe durata nopţii, după ce a fost improvizat un sistem de iluminare a perimetrului.

Ajuns marți seara la faţa locului, şeful guvernului Giuseppe Conte a stat de vorbă cu membrii echipelor de intervenţie.

Giuseppe Conte, prim-ministru al Italiei: "Se impun norme de întreţinere mai stricte, controale mai riguroase, astfel încât să prevenim repetarea acestei tragedii".

La rândul lui, ministrul italian de interne, lider al formaţiunii de extremă dreaptă Liga Nordului - a promis că vinovaţii vor fi găsiţi şi traşi la răspundere pentru tragedie. Şi, în opinia lui, un vinovat indirect ar fi Uniunea Europeană, prin constrângerile bugetare impuse Italiei.

Mateo Salvini, ministrul italian de Interne: "Trebuie să vorbim despre cine e responsabil, să-i indicăm cu nume şi prenume pe cei vinovaţi pentru aceste decese inacceptabile. Următorul buget trebuie să fie gândit pentru a asigura securitatea italienilor, dreptul lor la viaţă, la muncă, la sănătate, iar angajamentele europene vin după, o spun cu tot respectul."

Construit în perioada 1963-1967, podul cu o lungime totală de 1,2 kilometri a fost modernizat în 2016. Administratorul autostrăzii confirmă că în prezent aveau loc lucrări de consolidare a bazei viaductului, adăugând că podul era monitorizat constant.

Însă, un inginer din Genova semnala în urmă cu 2 ani probleme majore legate de siguranţa acestui anume pod, din cauza coroziunii cablurilor de oţel care susţin structura. Acelaşi expert spunea despre podul Morandi că este un "eşec al ingineriei", după ce, în primii 30 de ani de existenţă, structură a necesitat continuu lucrări de întreţinere foarte costisitoare.

Lauren Stewart, profesor la facultatea de construcţii: "Rămâne de stabilit dacă vremea a fost cu adevărat extremă, faţă de condiţiile meteo luate în calcul că fiind normale de proiectanţii podului, ceea ce nu pare să fi fost cazul. Când vorbim de poduri cu o vechime de 50-60 de ani, vorbim de probleme colosale de infrastructură, nu doar pentru Italia, ci în tot restul lumii. Pur şi simplu, aceste structuri au ajuns la capătul duratei de viaţă. Vorbim de coroziunea oţelului, care poate duce la fisuri, de pierderea rezistenţei, de traficul de mare tonaj înregistrat continuu ani şi decenii la rând".

Intens circulat, podul Morandi, cunoscut şi ca "Podul Brooklyn" al Genovei, trece peste un curs de apă, peste calea ferată şi o serie de blocuri de locuinţe şi depozite, constituind o veriga-cheie pentru autostrada care leagă Italia de Franţa.

CLICK AICI pentru a instala GRATUIT aplicația Știrile ProTV pentru telefoane Android și iPhone!

Pe Instagram-ul Știrile ProTV găsiți imaginile momentului din România, dar și din lume!  

Articol recomandat de sport.ro

Derapaj incredibil în timpul finalei Spania - Argentina: „Sunt niște porci, niște escroci, niște bătăuși”