„Hărțile bine realizate ne influențează modul în care vedem lumea”, a scris Oana Țoiu.
Ministrul de Externe afirmă că schimbarea hărții modifică modul în care percepem și înțelegem lumea, iar corectarea distorsiunilor istorice din modul în care este reprezentată poate contribui la o percepție mai fidelă a realității.
„Schimbarea hărții schimbă modul în care percepem și înțelegem lumea. Corectarea distorsiunilor istorice din modul în care o reprezentăm ne poate ajuta, de asemenea, să o vedem mai fidel”, a transmis Oana Țoiu.
Ea a subliniat însă că hărțile trebuie să fie consecvent exacte și a făcut referire la dimensiunea Africii și la statutul Crimeei.
„Africa este mult mai mare decât a fost prezentată anterior, însă Crimeea va fi întotdeauna în Ucraina”, a precizat ministrul român de Externe.
De ce s-a abținut Republica Moldova la votul privind noua hartă a lumii
Ministerul Afacerilor Externe de la Chișinău a clarificat motivele pentru care Republica Moldova s-a abținut de la votul privind o rezoluție pentru adoptarea unei noi hărți a lumii în cadrul Adunării Generale a ONU.
Decizia a fost luată în deplină concordanță cu preocupările exprimate de Ucraina, care a adoptat aceeași poziție de abținere din cauza modului în care noul document cartografic reprezintă teritoriile ocupate temporar, arată News.ro.
Rezoluția „Correct the map”, prezentată de Togo în numele Grupului African, a fost adoptată cu sprijinul a 164 de state. Aceasta marchează renunțarea ONU la proiecția Mercator, care denaturează dimensiunile țărilor situate la nord, în favoarea unei proiecții care păstrează dimensiunea reală a statelor. În afară de Republica Moldova și Ucraina, alte patru țări s-au abținut, în timp ce Statele Unite au fost singurul stat care a votat împotrivă.
Abținerea Chișinăului nu a vizat obiectivele de fond ale rezoluției, considerate legitime de autorități, ci a fost un gest diplomatic de aliniere la poziția Kievului, a transmis diplomația din Moldova. Harta propusă reprezintă Crimeea, anexată ilegal de Rusia în 2014, într-o nuanță de gri distinctă de verdele folosit pentru restul Ucrainei, sugerând o separare a acestui teritoriu. Obiecția oficială a Ucrainei înregistrată la ONU a calificat această reprezentare în proiecția „Equal Earth” drept „total inacceptabilă”.
Ministerul Afacerilor Externe a explicat această poziție printr-un comunicat oficial:
„Cu referire la votul exprimat la 4 septembrie, în cadrul Adunării Generale a ONU, asupra rezoluţiei „Correct the map”, prezentată de Togo în numele Grupului African, precizăm că abţinerea Republicii Moldova nu a vizat obiectivele de fond ale rezoluţiei, pe care le considerăm legitime. Poziţia noastră a ţinut cont de preocupările exprimate de Ucraina privind posibila instrumentalizare politică a unor reprezentări cartografice, inclusiv în raport cu teritoriile ucrainene temporar ocupate”.
Instituția a subliniat ferm angajamentul Republicii Moldova:
„Republica Moldova a ales să fie solidară cu Ucraina, în deplină concordanţă cu poziţia sa consecventă de susţinere a suveranităţii şi integrităţii teritoriale a Ucrainei în frontierele sale recunoscute internaţional”.
Pe plan internațional, reacțiile au fost nuanțate. Delegația Uniunii Europene a susținut rezoluția, dar a emis o declarație explicativă pentru a preveni orice interpretare greșită legată de frontiere:
„Subliniem că rezoluţia nu abordează şi nici nu afectează chestiunile legate de suveranitate, statutul teritorial, delimitarea sau frontierele recunoscute la nivel internaţional ale statelor. Rezoluţia nu implică recunoaşterea, susţinerea sau acceptarea vreunei revendicări privind teritoriile disputate, modificări ale frontierelor existente sau schimbări ale statutului juridic al vreunui teritoriu”.
Ce se schimbă pe noua hartă a lumii
Mai multe state, printre care și România, vor introducerea unei noi hărți a lumii în manualele școlare. Harta folosită în prezent, veche de peste 500 de ani, deformează semnificativ dimensiunile reale ale unor teritorii. Groenlanda, Rusia și Statele Unite apar mai mari decât sunt în realitate.
Noua hartă, denumită Equal Earth, corectează aceste diferențe. În timp ce unele teritorii se micșorează, Africa își recapătă dimensiunea reală. Este vorba despre o modificare cartografică, statele neavând de pierdut teritoriu în realitate.
Multe dintre hărțile lumii se bazează în prezent pe proiecția Mercator. Formulele matematice folosite pentru realizarea acesteia produc însă deformări importante în cazul anumitor teritorii. Diferențele dintre cele două hărți sunt vizibile atunci când sunt suprapuse.
Statele Unite și Rusia se micșorează semnificativ pe noua hartă. O diferență majoră apare și în cazul Groenlandei, care pe harta Mercator este reprezentată mult mai mare decât în realitate, aproape cât întregul continent african. În realitate, Groenlanda este de 14 ori mai mică decât Africa.
Pe harta Equal Earth, Africa se mărește, iar Groenlanda apare mult mai mică. Se micșorează și Europa, implicit și România, în timp ce cele mai mari diferențe apar în cazul peninsulei scandinave, unde țările își schimbă ușor forma.
Un lucru firesc, spun cercetătorii, pentru că orice transformare a unui rotund, în cazul Pământului a unui geoid, într-o suprafață plană presupune anumite deformări.
De ce apar deformările și pe harta României
Același principiu este valabil și pentru harta țării noastre. Diferențele au fost explicate de Cornel Păunescu, profesor la Facultatea de Geologie și Geofizică din cadrul Universității din București.
Cornel Păunescu, profesor la Facultatea de Geologie și Geofizică, Unibuc: „O coajă de portocală, dacă vrem să o punem pe o masă, să o presăm, ea începe să se rupă. Acestea se numesc deformații. În zona litoralului și în zona Banatului avem deformații pozitive. O diferență în plus de 70 de centimetri. În centru, în apropierea localității Rupea, avem deformații negative, cea mai mare fiind de -25 de centimetri la o mie de metri”.
Dezbatere la ONU
Discuția în plenul ONU, acolo unde a fost votată rezoluția, a fost deschisă de Togo, o țară africană, și a generat o dezbatere la nivel mondial.
Statele Unite, care apar cu un teritoriu mult mai mic pe noua hartă, s-au opus modificărilor.
Yaryna Ferencevych, adjunctă a reprezentantului SUA la Consiliul Economic și Social al ONU: „În loc să se concentreze asupra problemelor reale ale păcii internaționale, prosperității sau relațiilor bune dintre state, acest organism dezbate proiecte de hărți din secolul al XVI-lea și rolul lor în promovarea reparațiilor și a „justiției cognitive”.
Nici Ucraina nu a fost de acord cu noua hartă, care separă printr-o altă culoare Crimeea de teritoriul său. Rezoluția a fost susținută prin abținere de alte cinci țări, printre care și Republica Moldova.
