Decizia a fost luată în deplină concordanță cu preocupările exprimate de Ucraina, care a adoptat aceeași poziție de abținere din cauza modului în care noul document cartografic reprezintă teritoriile ocupate temporar, arată news.ro.
Rezoluția „Correct the map”, prezentată de Togo în numele Grupului African, a fost adoptată cu sprijinul a 164 de state. Aceasta marchează renunțarea ONU la proiecția Mercator, care denaturează dimensiunile țărilor situate la nord, în favoarea unei proiecții care păstrează dimensiunea reală a statelor. În afară de Republica Moldova și Ucraina, alte patru țări s-au abținut, în timp ce Statele Unite au fost singurul stat care a votat împotrivă.
Abținerea Chișinăului nu a vizat obiectivele de fond ale rezoluției, considerate legitime de autorități, ci a fost un gest diplomatic de aliniere la poziția Kievului, a transmis diplomația din Moldova. Harta propusă reprezintă Crimeea, anexată ilegal de Rusia în 2014, într-o nuanță de gri distinctă de verdele folosit pentru restul Ucrainei, sugerând o separare a acestui teritoriu. Obiecția oficială a Ucrainei înregistrată la ONU a calificat această reprezentare în proiecția „Equal Earth” drept „total inacceptabilă”.
Ministerul Afacerilor Externe a explicat această poziție printr-un comunicat oficial:
„Cu referire la votul exprimat la 4 septembrie, în cadrul Adunării Generale a ONU, asupra rezoluţiei „Correct the map”, prezentată de Togo în numele Grupului African, precizăm că abţinerea Republicii Moldova nu a vizat obiectivele de fond ale rezoluţiei, pe care le considerăm legitime. Poziţia noastră a ţinut cont de preocupările exprimate de Ucraina privind posibila instrumentalizare politică a unor reprezentări cartografice, inclusiv în raport cu teritoriile ucrainene temporar ocupate”.
Instituția a subliniat ferm angajamentul Republicii Moldova:
„Republica Moldova a ales să fie solidară cu Ucraina, în deplină concordanţă cu poziţia sa consecventă de susţinere a suveranităţii şi integrităţii teritoriale a Ucrainei în frontierele sale recunoscute internaţional”.
Pe plan internațional, reacțiile au fost nuanțate. Delegația Uniunii Europene a susținut rezoluția, dar a emis o declarație explicativă pentru a preveni orice interpretare greșită legată de frontiere:
„Subliniem că rezoluţia nu abordează şi nici nu afectează chestiunile legate de suveranitate, statutul teritorial, delimitarea sau frontierele recunoscute la nivel internaţional ale statelor. Rezoluţia nu implică recunoaşterea, susţinerea sau acceptarea vreunei revendicări privind teritoriile disputate, modificări ale frontierelor existente sau schimbări ale statutului juridic al vreunui teritoriu”.
De ce SUA au votat împotrivă
În contrast total cu restul comunității internaționale, Statele Unite au votat împotriva rezoluției, însă din motive complet diferite de cele invocate de Ucraina sau Moldova. Reprezentantul SUA a argumentat că noua hartă face parte dintr-un „proiect ideologic radical” care urmărește promovarea reparațiilor, respingând astfel inițiativa din rațiuni care nu țin de integritatea teritorială.
