Harta folosită acum, veche de 500 de ani, deformează semnificativ dimensiunile reale ale unor teritorii, precum Groenlanda, Rusia și Statele Unite care apar mai mari decât în realitate.
Noua hartă, în schimb, corectează diferențele și în timp ce aceste țări se micșorează Africa își recapătă dimensiunea reală. Este doar o modificare cartografică, statele nu pierd teren în realitate.
În prezent, multe dintre hărțile lumii se bazează pe harta Mercator, veche de mai bine de 500 de ani. Doar că formulele matematice folosite pentru a o produce deformează mult realitatea în cazul unor teritorii. O nouă hartă, denumită Equal Earth, cerută de mai multe state, corectează dimensiunile continentelor.
Diferenţele dintre cele două hărţi se văd foarte clar dacă le suprapunem și sunt destul de mari. Priviți Statele Unite, dar și Rusia care se micșorează semnificativ în nouă hartă. O altă diferență majoră este în cazul Groenlandei care în harta pe care o ştim, este mult mai mare decât în realitate, aproape cât întregul continent african. În mod normal, însă, Groenlanda este de 14 ori mai mică decât Africa. În nouă hartă Africa se mărește, iar Groenlanda apare mult mai mică. În același timp, se micșorează și Europa, implicit și România, iar cele mai mari diferențe apar în cazul peninsulei scandinave unde țările își schimbă ușor forma.
Un lucru firesc, spun cercetătorii, pentru că orice transformare a unui rotund (geoid, în cazul Pământului) într-o suprafață plană presupune anumite deformări.
Lucru valabil și pentru harta țării noastre.
Ne-a explicat diferențele, Cornel Păunescu, profesor la Facultatea de Geologie din cadrul Universităţii Bucureşti.
Cornel Păunescu, profesor la Facultatea de Geologie şi Geofizica, Unibuc: „O coajă de portocală, dacă vrem să o punem pe o masă, să o presăm, ea începe să se rupă. Acestea se numesc deformații. În zona litoralului și în zona Banatului avem deformații pozitive. O diferență în plus de 70 de centimetri. În centru, în apropierea localității Rupea, avem deformații negative, cea mai mare fiind de -25 de centimetri la o mie de metri”.
Discuția în plenul ONU, acolo unde a fost votată rezoluția, a fost deschisă de Togo, o țară africană și a generat o întreagă dezbatere la nivel mondial. Statele Unite, de pildă, care apar cu un teritoriu mult mai mic în nouă hartă, s-au opus modificărilor.
Yaryna Ferencevych, adjunctă a reprezentantului SUA la Consiliul Economic și Social al ONU: „În loc să se concentreze asupra problemelor reale ale păcii internaționale, prosperității sau relațiilor bune dintre state, acest organism dezbate proiecte de hărți din secolul al XVI-lea și rolul lor în promovarea reparațiilor și a „justiției cognitive".
Nici Ucraina nu a fost de acord cu nouă hartă care separă printr-o altă culoare Crimeea de teritoriul său. Și a fost susținută prin abținere de alte 5 țări printre care și Republica Moldova.
