Cum se sărbătorește Crăciunul într-o țară unde este interzis. Mărturia unui dezertor din Coreea de Nord

62601643
Shutterstock

Il-yong Ju, un dezertor nord-coreean de 29 de ani, a dezvăluit cum este să sărbătorești Crăciunul într-o țară unde acesta este interzis și a menționat că pentru oameni ziua este una ca oricare alta.

Când Il-yong Ju era copil, în micul său sat rural din Coreea de Nord se întâmpla ceva ciudat în fiecare an de 25 decembrie, a povestit el.

Un pom împodobit în secret

Bunicul său venea în vizită și îl trimitea la munte să taie un pin. Îl aduceau acasă, iar pe crengile lui erau atârnate mici bile de bumbac.

În multe țări, este un ritual familiar: instalarea și decorarea bradului de Crăciun. Dar în Coreea de Nord, 25 decembrie este doar o zi obișnuită, iar Crăciunul este practic interzis.

„În casa noastră, sărbătoream pur și simplu așa ceva. Dar nu știam ce reprezintă acea zi; doar că, în fiecare 25 decembrie, bunicul ne cerea să facem asta. Bunicul meu ne spunea: «Hei, nepoate, în alte țări, în afară de Coreea de Nord, în fiecare 25 decembrie oamenii fac un astfel de copac și sărbătoresc această zi»”, a spus Il-yong Ju pentru Sky News.

Fără să cunoască originile tradiției, familia afișa bradul la vedere. Vecinii îl numeau „yolka” — un brad ridicat pentru a marca Anul Nou în lumea vorbitoare de limbă rusă.

Întrucât creștinismul este suprimat în Coreea de Nord, nimeni nu cunoștea adevăratele origini ale tradiției, iar familia nu s-a confruntat cu repercusiuni, a spus Ju.

„A fost posibil pentru că satul meu era un sat foarte mic. Erau doar 30 de gospodării în localitatea mea și era foarte izolată de orașul principal”, a povestit el.

Cântece cu versuri pe care nu le înțelegea

Familia mai aplauda și cânta mai multe melodii cu cuvinte fără sens care sunau ca „belly hem, belly hem, say goodbye, say goodbye”, își aduce aminte tânărul.

„Eu și familia mea ascultam de fapt transmisiuni radio străine ilegale în Coreea de Nord”, a spus Ju. „Ascultam FEBC (Far East Broadcasting Company), un post de radio creștin sud-coreean. Se recepționa foarte clar în Coreea de Nord, dimineața devreme. A fost primul moment în care am auzit despre Evanghelie și creștinism.”

Dacă bradul era tolerat, radioul nu era. Agenți ai statului apăreau neanunțați și percheziționau casa, verificând radiourile pentru a vedea pe ce frecvență erau acordate.

„Ne riscam viața pentru că ascultam transmisiuni sud-coreene. Dacă erai prins, ajungeai într-un lagăr politic de muncă forțată sau chiar erai executat, pentru că era vorba de transmisiuni creștine. De aceea, de fiecare dată acopeream fereastra cu o pătură și dădeam volumul foarte încet, că să nu audă nimeni”, a mai zis el.

După ce s-a stabilit în Coreea de Sud, tatăl lor i-a ajutat și pe ei să plece și au reușit să fugă în octombrie 2009.

Evadarea din Coreea de Nord

Tânărul a dezvăluit că tocmai radioul a fost cel care l-a făcut pe tatăl său să fugă în Coreea de Sud, de unde le-a trimis „un intermediar”. El și mama lui au scăpat din țara comunistă în octombrie 2009, când au trecut frontiera în China, începând o călătorie care i-a purtat prin trei țări înainte de a ajunge în Coreea de Sud.

Ju și familia lui aveau să afle că acele cuvinte pe care le cântau de Crăciun când ascultau transmisii sud-coreene erau „Betleem” și „sacrificiu”.

Open Doors, o organizație caritabilă care apără cauza creștinilor oprimați din întreaga lume, a descris Coreea de Nord drept țara în care credincioșii se confruntă cu cea mai extremă persecuție în 2025.

Coreea de Nord a ocupat primul loc în fiecare an după 2002, anul în care fusese depășită de Afganistan.

În 2019, Il-yong Ju s-a întâlnit cu Donald Trump la Casa Albă.

„Am depus mărturie despre persecuția creștinilor din Coreea de Nord și am spus că, deși persecuția continuă, oamenii încă se închină acolo și tânjesc după libertatea credinței.”

În Coreea de Nord, 24 decembrie este sărbătoare legală, marcând ziua de naștere a lui Kim Jong-suk, bunica lui Kim Jong-un și prima soție a lui Kim Il-sung, dictatorul fondator al țării.

Articol recomandat de sport.ro
GALERIE FOTO Diletta Leotta s-a fotografiat în cel mai strâmt costum de baie și i-a înnebunit pe fani: ”Zoom incontrolabil”
GALERIE FOTO Diletta Leotta s-a fotografiat în cel mai strâmt costum de baie și i-a înnebunit pe fani: ”Zoom incontrolabil”
Citește și...
Cât de crucială este „Bogdana” pentru apărarea Ucrainei. Un oficial militar dezvăluie secretele artileriei de la Kiev

Forțele Armate ale Ucrainei își modernizează rapid artileria și rachetele, combinând arme occidentale și sisteme produse local, potrivit colonelului Andriy Zhuravlev, adjunctul șefului de stat major al Armatei.

Femeia care trăieşte de 10 ani sub o nouă identitate într-un loc secret după ce a ajutat poliția franceză într-un caz crucial

O campanie de strângere de fonduri lansată online ca dar de Crăciun pentru femeia care l-a denunţat pe Abdelhamid Abaaoud, creierul din spatele atacurilor jihadiste din 13 noiembrie 2015 de la Paris, a strâns până acum puţin peste 177.000 de euro.

Poliția din Turcia a arestat 115 suspecți, membri ai grupării teroriste Statul Islamic. ”Plănuiau atacuri de Revelion”

Autoritățile din Turcia afirmă că au dejucat atacuri care erau planificate pentru evenimentele de Crăciun și Anul Nou. Astfel, au fost arestați peste 100 de membri, suspectați ai grupării Statul Islamic.

Recomandări
ANAF pregătește o nouă procedură pentru veniturile nedeclarate. Contribuabilii vor fi notificați și pot fi chemați la audieri

ANAF pregătește o nouă procedură pentru persoanele care au obținut venituri anul trecut, dar nu și-au declarat contribuțiile la pensie și sănătate. 

”Izvoare de sănătate”. La Slănic Moldova, locurile la tratament se rezervă cu un an înainte, dar studiile clinice lipsesc

Începem campania: „Izvoare de sănătate”, despre una dintre puținele bogății pe care România nu le-a pierdut de tot: apele ei sărate, minerale și termale. 

Câte femei conduc, de fapt, marile companii din România. Cristina Chiriac: Numărul e neschimbat, deși legea s-a modificat

Legea care trebuia să crească reprezentarea femeilor în conducerea companiilor listate nu a făcut mari schimbări. Într-un interviu, Cristina Chiriac, președinta CONAF, explică de ce numărul femeilor din consiliile analizate a rămas exact același: 82.