Cum s-a schimbat viața rușilor obișnuiți după 2 ani de război cu Ucraina. Atmosfera amintește de ”epoca Stalin”
După invadarea Ucrainei în 24 februarie 2022, viața de zi cu zi în Rusia regimului lui Vladimir Putin s-a schimbat dramatic: unii au profitat, dar disidenții rămân.
În 2014, la Soci, din confortul fotoliilor lor de VIP, liderii mondiali au urmărit cum fosta vedetă decorată a patinajului artistic Irina Rodnina aprindea flacăra olimpică, pentru a da startul Jocurilor de iarnă.
Ceremonia de deschidere, impregnată cu un limbaj de "pace și toleranță", trebuia să fie punctul culminant al învierii Rusiei - notează într-o analiză publicația The Guardian.
Zece ani mai târziu, Rodnina a fost din nou însărcinată cu inaugurarea unui eveniment sportiv de iarnă. De data aceasta, ea a dat startul după ce sute de schiori ruși, cărora li s-a interzis să concureze în Occident, au format o uriașă literă "Z" pro-război, la periferia Moscovei.
Contrastul puternic a reflectat deceniul în care Putin a anexat peninsula Crimeea și, opt ani mai târziu, a declanșat cel mai mare conflict la care a asistat Europa de la sfârșitul celui de-al doilea război mondial.
Vladimir Putin a deschis un al doilea front acasă, alimentând fervoarea naționalistă cu un amestec de nostalgie pentru trecutul imperial și sovietic al Rusiei.
Prezentându-se ca singurul garant al suveranității rusești și al valorilor tradiționale, Putin s-a poziționat ferm împotriva Occidentului, pe care îl numește "satanic".
Vestea morții lui Alexei Navalnîi în închisoare a dat o lovitură devastatoare opoziției deja reprimate din Rusia. Controlul lui Putin asupra politicii interne pare acum total. Moartea lui Navalnîi a fost, de asemenea, o reamintire a faptului că Putin duce un război pe două fronturi - în străinătate împotriva cetățenilor ucraineni și acasă împotriva celor care îndrăznesc să gândească diferit.
Viețile rușilor obișnuiți s-au schimbat din cauza lui Vladimir Putin
La a doua aniversare a invadării Ucrainei de către Rusia, rușii consideră că majoritatea aspectelor vieții lor sunt remodelate într-un ritm fără precedent de către președintele lor.
Copiii citesc cărți de istorie proaspăt tipărite care apără invazia Rusiei în Ucraina și învață cum să mânuiască dronele militare.
Veteranii de război, adesea foști condamnați din faimosul grup paramilitar Wagner, vizitează școlile pentru a predica "valorile patriotice".
Teatrele și muzeele, care se aflau cândva în centrul unei scene culturale independente în plină efervescență, și-au văzut reduse spectacolele care criticau regimul de la Kremlin, iar artiștii și regizorii au fost încarcerați sau duși în exil.
Unele muzee organizează acum expoziții care prezintă obiectele personale ale soldaților ucraineni uciși pe câmpul de luptă.
Sub îndrumarea unei biserici ortodoxe militariste, Kremlinul a scos practic în afara legii homosexualitatea, condamnându-și cetățenii pentru purtarea unor cercei în formă de broască cu imaginea curcubeului sau pentru postarea unor fotografii cu steagul LGBTQ+.
Într-una dintre cele mai vizibile demonstrații ale îmbrățișării de către Rusia a valorilor conservatoare, autoritățile au reprimat în decembrie o petrecere cu celebrități din Moscova, semnalând reducerea libertăților politice chiar și pentru cei cu ”pile” la Kremlin.
Unul dintre cei mai proeminenți cântăreți pop din Rusia, Filip Kirkorov, a pornit de atunci într-un turneu de scuze lacrimogene, cântând pentru soldații din Ucraina ocupată.
Observatorii spun că presiunea statului condus de Putin a creat o atmosferă de teamă și denunțare - cu vecini, prieteni și chiar membri ai familiei care se denunță reciproc, adesea sub anonimat - care amintește de cele mai întunecate represiuni din timpul lui Iosif Stalin.
Un sondaj recent a arătat că până la 30% dintre ruși se tem să își exprime opiniile despre război, chiar și în fața prietenilor și a familiei.
"Am văzut o consolidare clară a naționalismului și a patriotismului în jurul războiului", a declarat Denis Volkov de la agenția independentă de sondaje Levada Centre, arătând sondajele care arată niveluri constant ridicate de sprijin pentru invazie în rândul rușilor.
Putin a mobilizat, de asemenea, elitele politice și de afaceri, dintre care multe s-au resemnat în primele zile ale invaziei, când proprietățile și conturile bancare de pe Riviera au fost înghețate de Occident. În timp ce rebeliunea eșuată din vară a lui Evgheni Prigojin a slăbit temporar poziția lui Putin pe plan intern, accidentul aviatic care l-a ucis pe liderul Wagner două luni mai târziu i-a restabilit rapid reputația de lider rus necruțător și de necontestat.
"Am încetat să mai avem fantezii cu privire la un viitor post-Putin. El este realitatea noastră și trebuie să trăim în ea", a declarat un important om de afaceri din Moscova.
Dar nu doar frica este cea care leagă elita Rusiei de Putin. Președintele și-a respectat promisiunea pe care le-a făcut-o la început celor bogați și puternici: "Rămâneți cu mine și îmbogățiți-vă".
Kremlinul a transformat plecarea a sute de companii occidentale într-o mană cerească pentru elita loială a Rusiei, care a preluat cu entuziasm activele prețuite, într-un transfer istoric de bogăție comparabil cu cel văzut în primele zile de după căderea Uniunii Sovietice.
O nouă cohortă de oameni de afaceri ruși a apărut pentru a umple golul lăsat de lanțurile internaționale, printre care Timati, un rapper pro-Putin care a preluat și a redenumit sute de magazine Starbucks și Domino's Pizza din întreaga țară.
Reziliența economiei rusești i-a permis lui Putin să mențină războiul din Ucraina, oferind în același timp cetățenilor săi o gamă largă de bunuri de consum. "Importurile paralele" prin Turcia și Kazahstan au asigurat faptul că moscoviții pot pune mâna pe cele mai noi gadgeturi tehnologice, cum ar fi căștile Apple Vision Pro.
În perspectiva alegerilor prezidențiale din martie 2024, care îi vor oferi încă șase ani la putere, Putin nu se confruntă cu niciun adversar serios.
Victoria sa va fi prezentată ca o susținere publică a invaziei, potrivit lui Marat Gelman, fost consilier al președintelui. În ciuda faptului că, în 2004, le-a spus subordonaților că oricine "ar putea înnebuni" după șapte ani la conducere, mandatul lui Putin l-ar putea depăși chiar și pe cel al lui Stalin, care a condus Uniunea Sovietică timp de 29 de ani.
Totuși, nu toată lumea este convinsă. Un grup mic, dar perseverent de femei se adună în fiecare weekend în fața Kremlinului pentru a cere ca soților lor, care au fost înrolați pentru a lupta în Ucraina, să li se permită să se întoarcă acasă.
"Unii încă mai cred în propaganda de stat. Dar multe își schimbă părerea despre operațiunea militară specială", a declarat liderul neoficial al mișcării, Maria Andreeva.
Mișcarea populară a luat amploare în Rusia în ultimele luni și pune la îndoială imaginea prezentată de Putin a unei societăți unite în spatele efortului de război.
Poporul rus: "Când se va încheia invazia din Ucraina?"
Iar atunci când Kremlinul a cochetat cu ideea de a-i permite lui Boris Nadejdin, candidatul anti-război puțin cunoscut, să candideze la alegerile prezidențiale din martie, mii de ruși s-au adunat la cozi lungi pentru a-și da semnăturile în sprijinul politicianului cu șanse mari.
"Un număr semnificativ de oameni nu apreciază ceea ce se întâmplă și se opun războiului. Ei așteaptă doar o șansă de a-și demonstra frustrarea", a declarat Greg Iudin, profesor de filozofie politică la Școala de Științe Sociale și Economice din Moscova, subliniind demonstrația neașteptată de susținere pentru Nadejdin, căruia i s-a interzis între timp să candideze.
Iudin, ca și alți experți, consideră că "majoritatea tăcută" a rușilor tânjește după o revenire la normalitatea de dinainte de război și a îmbrățișat în schimb o formă de escapism, ignorând în mare măsură evoluțiile de pe câmpul de luptă.
"Vocile puternice pro-război par a fi dominante în societate, dar în realitate sunt o minoritate", a declarat Iudin.
Sondaje recente sugerează că o parte din populația țării s-a săturat de război.
Când Centrul Levada a întrebat ce ar dori rușii să îi ceară lui Putin, cea mai populară întrebare a fost: "Când se va încheia invazia din Ucraina?".
Dar, în condițiile în care Kremlinul exercită o dominație totală asupra mass-media și educației națiunii, iar serviciile sale de securitate încalcă progresiv viața privată a oamenilor - toate acestea fiind manifestări ale unui regim totalitar - consecințele de durată ale războiului sunt încă nevăzute.
"Rușilor li se spune în mod constant cum să gândească, iar acest lucru are, desigur, un impact. Propaganda este puternică. Dar este prea devreme pentru a spune cât de mult din gândire este otrăvită" - mai spune Greg Iudin, profesor de filozofie politică la Școala de Științe Sociale și Economice din Moscova.
AFP
AFP
AFP
AFP
AFP
Shutterstock
ULTIMELE STIRI
