Cum au reușit olandezii să scadă semnificativ facturile la gaze. Familiile plătesc și de trei ori mai puțin
În Olanda, tot mai mulți oameni își unesc forțele în cooperative de energie. Sunt grupuri de simpli cetățeni care investesc în mori de vânt sau pompe de căldură de cartier.
Astfel, economisesc bani, protejează mediul și devin parte din schimbarea către un viitor mai curat. Inspectorul PRO a vizitat aceste locuri care au devenit un model de bune practici în întreaga Europă.
Suntem în Culemborg, un oraș de lângă Amsterdam, cu 30.000 de locuitori. În 2009, aici a luat naștere prima cooperativă de energie din Olanda – care a conectat sute de case la un sistem eficient și economic cu pompe de căldură.
Vorbim despre inițiativa unor oameni simpli, care au vrut să scape de dependența de gaz, să aibă facturi stabile pe termen lung și să trăiască într-un mediu mai curat.
Oamenii au creat alternative la gaz
Corespondent PROTV: „Suntem în cartierul Eva Lunxmeer, unul dintre cele mai cunoscute eco-cartiere din Europa. Aici este totul verde, nici măcar nu simți că ești într-un rezidențial.”
Oamenii de aici își decid singuri modul de viață. Au interzis mașinile în interior și au organizat parcări la marginea cartierului. Au transformat străzile în alei verzi și și-au creat până și propria grădină urbană, ca să nu depindă de supermarket.
Totul a început acum 16 ani, când zona a devenit un mare șantier. Pompele aveau să extragă căldură tocmai din apa potabilă a orașului.
Gerwin Verschuur, directorul centralei de cartier pe pompe de căldură: „Am spus: «Hai să încercăm, să vedem dacă putem să o facem». Am vorbit cu vecinii, le-am ascultat toate îngrijorările.”
80% dintre cetățeni au răspuns pozitiv, iar cooperativa de energie are acum 60 de membri. 230 de case, două școli și două clădiri de birouri sunt alimentate de la centrala de cartier, bazată pe pompe de căldură.
Appie Bos, membru în cooperativa de energie: „Temperatura apei potabile este întotdeauna de aproximativ 13 grade. Ceea ce facem este să împrumutăm apa potabilă. O folosim doar pentru a obține temperatură sau căldură din ea.”
Facturile au scăzut pentru familiile din cartier
Gerwin plătește 110 euro pentru încălzire, iar vecinul său, 125 de euro, pentru că are o casă mai mare. Mărturisește că s-a mutat special în acest cartier ecologic, ca să simtă diferența costurilor.
Gertjan Endedijk, membru în cooperativa de energie: „Aici, pe încălzirea cu pompe de căldură, mă costă aproximativ 125 de euro pe lună. În casa veche, plăteam 300–400 de euro. Deci, este foarte puțin.”
Gerwin Verschuur, directorul centralei de cartier pe pompe de căldură: „Într-un an normal, fără război în Ucraina, de exemplu, sau prețuri extreme la gaz, prețul este comparabil cu cel al unei case cu încălzire pe gaz. Într-un an normal, nu este mai ieftin. Într-un an excepțional, este mult mai ieftin. Să zicem că în 2022, când prețul gazului s-a triplat în Olanda sau chiar mai mult, noi plăteam la jumătate din prețul pe care îl plăteau ceilalți.”
Avantajul cooperativelor de energie este că oferă oamenilor prețuri stabile, chiar și pe o durată de 30 de ani.
Gertjan Endedijk, membru în cooperativa de energie: „Locuim aici de doi ani și este întotdeauna la fel. Prețul nu crește, nu scade.”
Fiecare familie a plătit pentru conectarea la centrala localității câte 5.000 de euro. Cine a vrut să fie și membru în cooperativă a mai adăugat 250 de euro.
Gertjan Endedijk, membru în cooperativa de energie: „Majoritatea nu folosește gaz. Eu am însă un singur lucru pe gaz. Folosesc gazul doar când gătesc. Dacă vreau să renunț la asta, este posibil.”
Gerwin Verschuur, directorul centralei de cartier pe pompe de căldură: „Pentru că această casă este foarte bine izolată, cererea noastră de căldură este mult mai mică decât într-o casă mai veche. O casă normală consumă aproximativ 40 de gigacalorii pe an. Noi consumăm 25 de gigacalorii pe an.”
Autoritățile susțin proiectele locale
Proiectul a costat, în total, 200.000 de euro. 50.000 de euro s-au strâns din contribuțiile familiilor, iar pentru diferența de 150.000 de euro au luat credit. Au avut noroc, pentru că, cu banii aceștia, au preluat o investiție care a valorat 1,5 milioane de euro.
Primăria Culemborg a jucat rolul decisiv.
Gerwin Verschuur, directorul centralei de cartier pe pompe de căldură: „Municipalitatea a spus: «Ok, noi garantăm împrumutul ca să poți obține dobânzi mai mici». După 10 ani, am achitat împrumutul și garanția a dispărut.”
Guvernul olandez își propune ca, până în 2050, locuințele să fie deconectate definitiv de la încălzirea cu gaz. Deja, în noile cartiere este interzisă conectarea la rețeaua de gaz.
Tocmai de aceea, primăriile olandeze nu doar aprobă, dar au și înființat departamente care sprijină cooperativele de energie în tot ceea ce înseamnă: hârtii, legislație și finanțări.
România începe să recupereze decalajul
Corespondent PROTV: „De 3 ani, în România, avem la dispoziție 500 de milioane de euro, bani europeni pentru proiecte similare celor pe care noi le-am văzut în Olanda. Din această sumă însă, nu s-a absorbit nici măcar un leu.”
Ministerul Investițiilor Europene a fost condus de Marcel Boloș și Adrian Cîciu. Fără legislație, banii n-au putut fi accesați.
Abia acum avem și noi o lege a comunităților de energie, care a fost promovată printr-o ordonanță de urgență. Dragoș Pîslaru este ministrul care a reușit să găsească o soluție pentru salvarea banilor europeni.
Dragoș Pîslaru, ministru al Proiectelor și Investițiilor Europene: „Am avut o întârziere pe program din rațiuni de management de sistem. Da, tocmai bine că l-am deblocat și tocmai avem undă verde pentru program. Deci, iată, putem lansa apelurile pentru comunitățile de energie. Sunt 500 de milioane de euro care sunt alocați pentru acest obiectiv.”
Sumele vor putea fi accesate atât de primării, cât și de cetățeni simpli, așa cum i-am văzut pe cei din Olanda.
Andrei Crăciun, responsabil pe proiecte de energie la Greenpeace: „Resursele regenerabile folosite în aceste proiecte de încălzire vor avea un preț stabil pe termen lung, iar asta, pe termen lung, va însemna facturi mai mici.”
Există și la noi municipalități care au început să se implice. Primăria Alba Iulia a luat, de exemplu, un milion de euro fonduri norvegiene și a instalat pompe de căldură și panouri fotovoltaice la un cămin de bătrâni.
E doar începutul. Comunitățile de energie vor dovedi că tranziția verde nu reprezintă numai o poveste de viitor, ci și un mod de a reduce semnificativ costurile și adaosurile din facturi.
