Cum a ajuns Trump cea mai mare problemă pentru SUA. Scutul antirachetă Golden Dome nu poate fi construit fără Canada

Donald Trump a omis un detaliu cheie când și-a prezentat planurile pentru Golden Dome (Cupola de Aur), un scut masiv de apărare antirachetă și aeriană asupra continentului: nu îl poate construi fără Canada. Și nu este clar dacă vecinul din nordul Americii îl vrea, se arată într-o analiză POLITICO.

Canada ar trebui să joace un rol esențial în proiectul lui Trump, un efort de 500 de miliarde de dolari pentru a construi așa-numitul Golden Dome, potrivit oficialilor și experților americani. Asta pentru că Ottawa ar trebui să furnizeze radarele și spațiul aerian necesar pentru a urmări rachetele primite în Arctica.

Și în timp ce Trump insistă că țara vecină dorește să participe la mega-proiectul Cupolei de Aur, liderii canadieni par mai degrabă reticenți.

„Sunt multe lucruri pe care pur și simplu nu le știm”, a spus Shuvaloy Majumdar, un membru conservator al parlamentului Canadei. „Sunt multe care trebuie dezvăluite despre modul în care se va desfășura parteneriatul economic și de securitate între America și Canada”.

Trump, în anunțul său despre Golden Dome, a respins ceea ce Canada ar urma să ofere proiectului. „Vor să aibă și protecție, așa că, ca de obicei, ajutăm Canada”, a spus el.

Trump a ”înstrăinat o mare parte a populației canadiene” din cauza discursului său

Totuși, indiferent dacă își dă seama sau nu, Trump se trezește brusc că are nevoie de un aliat pe care l-a părăsit în mare măsură.

A scos Canada de sub protecția militară americană, a rupt legăturile comerciale preferențiale și s-a angajat într-o bătălie tarifară care a înrăutățit relațiile. Premierul Mark Carney a avertizat că Statele Unite nu pot lua Ottawa ca un dat de la sine înțeles și a început să caute alți parteneri de securitate. Prin urmare, scutul lui Trump oferă acum Canadei o nouă pârghie în relația slabă dintre cele două țări.

„Nimic din parteneriatul Golden Dome nu a fost încă definit sau negociat”, a declarat Jack Reed din Rhode Island, democrat de top din Comisia pentru Servicii Armate a Senatului, într-un interviu.

"Președintele, din cauza retoricii sale, a înstrăinat o mare parte a populației canadiane, iar acest lucru se reflectă în liderii politici... nu mai este, știți, vechea apropiere Canada-SUA. Este de genul: „Nu putem face asta ușor, pentru că oamenii noștri sunt foarte supărați".

Canada are aproape 6,45 milioane de kilometri pătrați de teritoriu. Acel spațiu aerian oferă o linie de vedere esențială pentru senzorii americani ca să doboare rachetele pe care Beijingul și Moscova le dezvoltă pentru a zbura deasupra Polului Nord - un decalaj uriaș în apărarea antiaeriană americană.

„Ceea ce aduce Canada cu adevărat este terenul”, a spus Glen VanHerck, un general retras al Forțelor Aeriene, care a condus Comandamentul de Nord al SUA până anul trecut. „Dacă putem poziționa radarele, sau de fapt dacă Canada poziționează radarele peste orizont mai la nord în Arctica, asta crește dramatic capacitatea Statelor Unite și a Canadei de a vedea peste Polul Nord în Rusia, în China și în alte locuri”.

Canada suportă 40% din cheltuielile NORAD

Canada a jucat întotdeauna un rol important în apărarea aeriană și antirachetă pentru America de Nord. Comandamentul Nord-American de Apărare Aerospațială, sau NORAD, vechi de 67 de ani, s-a asigurat că armatele americane și canadiene lucrează împreună zilnic pentru a urmări orice se apropie de spațiul aerian al oricărei țări.

Radarele canadiene și americane împărtășesc informații, iar avioane de luptă din ambele țări patrulează în Arctica. Acestea țin la distanță o procesiune constantă de avioane de luptă și bombardiere rusești.

Ottawa a finanțat istoric aproximativ 40% din investițiile NORAD, potrivit VanHerck, și investește 38 de miliarde de dolari în noi radare în nord, în următoarele două decenii. Fără aceste investiții – și senzori suplimentari care pot privi peste Polul Nord – oficialii cred că SUA vor avea probleme în a crea o apărare aeriană credibilă din America de Nord.

„Va fi foarte important locul unde Canada decide să-și pună radarul peste orizont”, a spus un consilier al Senatului american, căruia i s-a acordat anonimatul pentru a vorbi despre discuțiile politice din spatele ușilor închise. „Ar fi mult mai dificil fără Canada”.

Ottawa, pentru a ajuta la construirea unui Dom de Aur, ar trebui să-și echipeze teritoriul cu mai multe radare și interceptoare, cum ar fi cele deja răspândite în California și Alaska. De asemenea, ar trebui probabil să aibă un rol mai activ în comanda apărării aeriene.

Canada a semnat deja contracte militare cu Australia 

„Ceea ce ne dorim cu adevărat să facă este să contribuie la producerea acelor active și să fie dispuși să le găzduiască, dacă este necesar, pe teritoriul canadian”, a declarat Tory Bruno, președintele și CEO al United Launch Alliance, compania de rachete din SUA responsabilă pentru multe dintre lansările de securitate națională ale guvernului american.

De asemenea, SUA ar putea consolida un scut de apărare cu radarele pe care Ottawa le produce deja. Canada, în timpul primei săptămâni de mandat a lui Carney, a semnat un pact de referință de 4 miliarde de dolari cu Australia în martie pentru un radar cu rază lungă de acțiune construit de sistemele BAE din Marea Britanie. Canada intenționează să pună aceste radare în Arctica și să le folosească ca parte a NORAD.

Carney și miniștrii săi „au discuții ample și constructive cu omologii lor americani”, a declarat Audrey Champoux, purtătorul de cuvânt al biroului primului ministru.

Comandamentul de Nord al SUA, care supraveghează NORAD, a declarat că „va continua să acorde prioritate misiunii noastre de bază de apărare a Statelor Unite și a Canadei și se va asigura că orice noi capabilități se vor alinia cu acest obiectiv”.

Susținătorii lui Trump subestimează importanța Canadei în realizarea Golden Dome

Unii dintre susținătorii lui Trump contestă însă importanța pe care Canada o va avea în construirea scutului de apărare al președintelui. „Ar fi de ajutor?”, s-a întrebat senatorul Dan Sullivan, republicanul din Alaska care promovează legislația pentru implementarea Golden Dome. „Probabil, dar nu este vitală sau existențială”.

Finanțarea este, de asemenea, o problemă. Casa Albă a solicitat o investiție inițială în Golden Dome de 25 de miliarde de dolari în megafactura de taxe și cheltuieli care trece acum prin Congres.

Dar parlamentul Canadei nu va avea un buget pregătit până în toamnă. Ottawa dezbate, de asemenea, dacă să participe la doborârea rachetelor balistice, care este o problemă controversată în guvernul canadian.

Carney a încadrat orice investiție în Golden Dome ca un drum cu dus-întors, nu o garanție. „Este ceva la care ne uităm și ceva care a fost discutat la un nivel înalt”, a spus el miercuri la Ottawa. „Dar nu e nimic hotărât și, sigur, se negociază în acest sens”.

Articol recomandat de sport.ro

Moscova exultă după lovitura de proporții primită de Polonia