Confesiunile cutremuratoare ale unui dispecer britanic: "Am vazut colegi in lacrimi". Apelurile care le primesc zi de zi
Intr-o serie de articole menite sa dea o voce angajatilor din sectorul public din Marea Britanie, The Guardian publica confesiunile unui dispecer ce lucreaza cate 48 de ore pe tura.
Dispecerii sunt antrenati sa-si pastreze calmul chiar si in cele mai grele conditii. Asta nu inseamna ca sunt imuni la apelurile primite 24 de ore din 24, 7 zile pe saptamana, dupa cum povesteste un dispecer din Marea Britanie.
"Sa obtii adresa, lucru esential pentru localizarea pacientului, poate sa fie unul din cele mai grele task-uri. In weekenduri, intervin alcoolul si drogurile. Nu judec - multa lume se distreaza", a povestit dispecerul.
"Insa in aceasta seara am primit un apel de la Steve si nu mi-a placut de Steve. Era agresiv si ma ameninta, insa prietenul lui nu era bine deloc, asa ca i-am explicat cu calm cum sa il puna intr-o pozitie corecta. I-am cerut adresa si mi-a dat numele unui club. Cand i-am cerut-o din nou, m-a injurat, m-a jignit pentru ca nu stiam unde se afla acel club. Sunt antrenata sa nu reactionez. Mi-a luat 4 minute sa stabilesc in ce oras era acel club. Am stat in telefon pana a ajuns ambulanta. In tot timpul asta, prietenul lui a incetat sa mai respire. Cu calm, i-am explicat cum sa-i elibereze caile respiratorii. Echipa l-a preluat apoi si am incheiat apelul. Am fost suparata, insa nu aveam timp sa ma gandesc prea mult la asta. Alte apeluri asteptau la rand."
Dispecerul a vorbit si despre cele mai frumoase, respectiv cele mai grele momente din viata de zi cu zi de la job:
"Cele mai frumoase apeluri sunt cele in care se naste un copil, cand auzit primul planset al acestuia. Cele mai rele sunt atunci cand copilul nu mai respira. Orice dispecer poate sa-ti spuna ca astfel de apeluri il face pe el, la randul sau, sa nu mai respire cateva secunde. Am vazut colegi in lacrimi, dar apelantii nu vor sti niciodata asta.”
“Suntem antrenati sa ne pastram tonul serios, insa multi dintre noi facem acest job pentru ca ne pasa si suntem empatici, asa ca uneori e foarte greu sa te mentii calm cand persoana draga a celui care te apeleaza este pe moarte.”
Etichete: confesiune, dispecer, job,
