Decizie finală. Ce s-a aflat după ce mii de oameni din 45 de țări s-au infectat cu Covid la ski, în Austria, în 2020

„Nu va exista o inculpare” a celor cinci responsabili vizaţi, a explicat procurorul Hansjorg Mayr.

Conform comunicatului parchetului, 'nu există vreo dovadă că cineva a făcut sau a omis să facă un lucru care să fi condus la creşterea riscului de contagiune'.

Cinci responsabili din Tirol, printre care primarul din staţiunea de schi Ischgl, erau vizaţi de ancheta prin care justiţia a încercat să afle dacă aceştia ar fi putut evita formarea unui focar într-o perioadă de debut al pandemiei.

Potrivit parchetului, decizia de clasare 'nu are incidenţă' asupra plângerilor civile depuse, printre altele, de asociaţia de consumatori VSV.

În septembrie s-a deschis primul proces dintr-o lungă serie de acţiuni în justiţie intentate de familii îndoliate de focarul masiv de COVID-19 din Ischgl.

Mai mult de 6.000 de persoane din 45 de ţări afirmă că ele sau apropiaţi ai lor s-au infectat în staţiunea Ischgl sau în împrejurimile acesteia, din cauza neglijenţei şi a gestionării haotice a situaţiei de către autorităţile austriece în martie 2020.

Dintre miile de persoane afectate, în jur de 5% au suferit de COVID lung, manifestat prin dureri de cap, tulburări de somn şi dificultăţi de respiraţie. În total, 32 de oameni au murit, potrivit asociaţiei VSV, care strânge la un loc plângerile.

Focarul din Ischgl a fost cel mai mare din Austria şi a contribuit la propagarea coronavirusului în Europa, mai ales în Germania şi în ţările nordice.

Primul caz din Ischgl a fost depistat pe 7 martie, la câteva zile după ce Islanda anunţase sosirea unor turişti infectaţi acolo şi la 11 zile după ce Austria confirmase primele cazuri de contaminare. Agenţia austriacă de sănătate publică a estimat ulterior că virusul a ajuns la Ischgl mult mai devreme, încă din 5 februarie.

În octombrie 2020, o comisie de experţi mandatată de autorităţile din Tirol să facă lumină asupra felului în care s-a propagat în martie noul coronavirus în regiune a criticat guvernul austriac, arătând de asemenea spre deficienţe ale autorităţilor locale.

Potrivit raportului comisiei, amânarea închiderii pistelor de schi în staţiunea Ischgl în pofida înmulţirii infectărilor a fost o greşeală din punct de vedere epidemiologic. Schiorii au continuat să se înghesuie în telecabine, iar petrecerile au continuat seara în baruri. Comisia a descris ca 'eronate' şi 'greşite' două comunicate de presă emise de autorităţile din Tirol, care apreciaseră ca 'improbabil' un risc de contaminare în staţiuni, în pofida alertei lansate de Islanda după revenirea în ţară a unor turişti infectaţi.

'Pe 8 martie, era stabilit în mod clar că personalul turistic din Ischgl contractase virusul, dar şi de data aceasta reacţia a fost prea slabă, prea lentă, mult întârziată', arăta la proces avocatul Alexander Klauser, potrivit căruia s-a făcut totul pentru a minimaliza gravitatea situaţiei şi a permite ca sezonul de schi să continue, de teama impactului financiar al 'influentului' sector turistic din Tirol.

Câteva zile mai târziu în martie, cancelarul austriac Sebastian Kurz a decretat o carantină locală şi le-a cerut miilor de turişti să plece în câteva ore, ceea ce, potrivit reclamanţilor, a grăbit catastrofa. Anunţul cancelarului a fost făcut în mod 'inoportun şi fără pregătire' şi 'a provocat reacţiile de panică despre care ştim ale turiştilor, cu haosul în transporturi care a urmat', a declarat în octombrie preşedintele comisiei de experţi, Ronald Rohrer.

'Am impresia că aici se doreşte în mare măsură înăbuşirea unui scandal ce implică autorităţile. Această suspendare a procedurii de anchetă penală este o eroare', a reacţionat miercuri într-un comunicat Peter Kolba, preşedintele VSV, cerând ca ancheta să fie extinsă la fostul cancelar Kurz, la ex-ministrul sănătăţii şi la actualul titular al Internelor.

Articol recomandat de sport.ro

„Ciopârțită” la testul anti-doping: o jucătoare a ratat un turneu WTA după un control care a ieșit înfiorător