Cardinalul Robert Francis Prevost a fost ales noul Papă. Este primul american ales Suveran Pontif
Conclavul papal s-a încheiat joi, iar fumul alb ce s-a ridicat deasupra Capelei Sixtine a anunțat lumea că cei 1,4 miliarde de catolici din întreaga lume au un nou lider spiritual.
Cardinalul Robert Francis Prevost a fost ales ca succesor al Papei Francisc și va conduce Biserica Catolică sub numele de Papa Leon al XIV-lea.
Cine este Robert Francis Prevost -Papa Leon al XIV-lea
Cardinalul Robert Francis Prevost, O.S.A., Prefectul Dicasterului pentru Episcopi, Arhiepiscop-Episcop emerit de Chiclayo, s-a născut la 14 septembrie 1955 la Chicago (Illinois, Statele Unite).
Habemus Papam! We have a Pope!
The Cardinals gathered in the Vatican’s Sistine Chapel have elected Cardinal Robert Francis Prevost as the 267th Pope, who took the name Pope Leo XIV. pic.twitter.com/7COawsKvWu
— Vatican News (@VaticanNews) May 8, 2025
În 1977 a intrat în noviciatul Ordinului Sfântul Augustin (O.S.A.) în provincia Doamna Noastră a Bunului Sfat, în Saint Louis.
La 29 august 1981 și-a depus jurămintele solemne. A studiat la Uniunea Teologică Catolică din Chicago, primind o diplomă în teologie.
La vârsta de 27 de ani a fost trimis de Ordin la Roma pentru a studia dreptul canonic la Universitatea Pontificală Sfântul Toma de Aquino (Angelicum). A primit hirotonirea preoțească la 19 iunie 1982. A primit licența în 1984, apoi a fost trimis să lucreze în misiunea Chulucanas, în Piura, Peru (1985-1986).
În 1987 a primit titlul de doctor cu teza: „Rolul priorului local în Ordinul Sfântului Augustin”. În același an a fost ales director de vocații și director al misiunilor provinciei augustiniene „Mama Bunului Sfat” din Olympia Fields, Illinois, Statele Unite ale Americii.
În 1988 a fost trimis la misiunea Trujillo ca director al proiectului de formare comună pentru aspiranții augustinieni în Vicariatele din Chulucanas, Iquitos și Apurímac. Acolo a slujit ca prior comunitar (1988-1992), director de formare (1988-1998) și profesor al profesionilor (1992-1998). În arhiepiscopia Trujillo a fost vicar judiciar (1989-1998) și profesor de drept canonic, patristic și moral în Seminarul Major „San Carlos e San Marcelo”.
În 1999 a fost ales prior provincial al provinciei „Mama Bunului Sfat”, Chicago. După doi ani și jumătate, Capitolul general ordinar l-a ales prior general, minister care i-a fost din nou încredințat în Capitolul general ordinar din 2007.
În octombrie 2013 s-a întors în provincia sa (Chicago) pentru a servi ca profesor al profesului și vicar provincial, roluri pe care le-a deținut la 3 noiembrie 2014, când Papa Francisc l-a numit administrator apostolic al diecezei de Chiclayo, Peru, ridicându-l la demnitatea de episcop și desemnându-i eparhia titulară de Sufar.
La 7 noiembrie a intrat în posesia canonică a diecezei în prezența nunțiului apostolic James Patrick Green; a fost hirotonit episcop la 12 decembrie, sărbătoarea Maicii Domnului de Guadalupe, în catedrala diecezei sale. A slujit ca episcop de Chiclayo din 26 noiembrie 2015.
În martie 2018 a devenit al doilea vicepreședinte al Conferinței Episcopale Peruviane. Papa Francisc l-a numit membru al Congregației pentru Cler în 2019 și membru al Congregației pentru Episcopi în 2020. La 15 aprilie 2020, Papa l-a numit administrator apostolic al diecezei de Callao.
La 30 ianuarie 2023, Papa Francisc l-a numit pe Cardinalul Prevost prefect al Dicasterului pentru Episcopi și președinte al Comisiei Pontificale pentru America Latină.
Creat și proclamat Cardinal de Papa Francisc în Consistoriul din 30 septembrie 2023, al Diaconiei Santa Monica.
El este considerat o figură de excepţie, în contextul în care în episcopatul latino-american cetăţenii Statelor Unite sunt foarte rari.
Relația cu Papa Francisc
Papa Francisc l-a chemat la Roma în 2023, pentru a-l pune la conducerea puternicului Dicaster însărcinat cu selectarea episcopilor lumii, într-o perspectivă misionară mai apropiată de cei săraci.
El a fost creat cardinal în acel an.
El face parte din Oridnul Sfântului Augustin, înfiinţat în secolul al XIII-lea.
Procesul de alegere a noului Papă: Un ritual cu tradiție seculară
Conclavul pentru alegerea noului Suveran Pontif a început miercuri, desfășurându-se cu ușile închise în celebra Capelă Sixtină de la Vatican, în decorul impresionant al frescelor realizate de Michelangelo. Cei 133 de cardinali electori din aproximativ 70 de țări, reprezentând toate cele cinci continente, au depus un jurământ de tăcere și s-au izolat complet de lumea exterioară.
Acest conclav a fost cel mai mare și mai divers din punct de vedere geografic din istoria Bisericii Catolice, ceea ce a făcut ca rezultatul să fie mai greu de anticipat. Din cei 133 de cardinali cu drept de vot, 53 proveneau din Europa, 23 din Asia (inclusiv Orientul Mijlociu), 17 din Africa, 17 din America de Sud, 16 din America de Nord și câte 4 din America Centrală și Oceania.
Mecanismul votului: Cum a fost ales noul Papă
Votarea s-a desfășurat conform unui protocol bine stabilit. Cardinalii au scris pe bilețele numele favoritului lor cu formula tradițională "Eligo in summum pontificem..." (Îl aleg pe... să fie papă). Pentru a asigura secretul votului, prelații au fost încurajați să își disimuleze caligrafia obișnuită.
Trei urne au fost folosite în proces: prima pentru adunarea voturilor, a doua pentru păstrarea lor după numărare, iar a treia pentru eventualii cardinali care nu au putut continua conclavul din motive de sănătate și au rămas izolați în Casa Santa Marta.
Conform regulilor, un candidat avea nevoie de cel puțin două treimi din voturi pentru a fi ales Papă, adică minimum 89 de voturi în acest caz. După fiecare rundă nereușită, buletinele de vot erau arse, producând fumul negru vizibil din Piața Sfântul Petru. Odată ce un cardinal a obținut majoritatea necesară, fumul alb și sunetul clopotelor au anunțat alegerea noului Papă.
Momentul acceptării și primul contact cu lumea
După obținerea majorității necesare, cardinalul ales a fost întrebat dacă acceptă să devină Suveran Pontif. Cu răspunsul afirmativ, el a devenit instantaneu Papă și a fost întrebat ce nume dorește să poarte în noua sa calitate.
Noul Papă s-a retras apoi în "Camera lacrimilor", sacristia Capelei Sixtine, unde a îmbrăcat pentru prima dată veșmintele papale, pregătite în trei mărimi diferite. În acest timp, cardinalul arhidiacon, Dominique Mamberti, a ieșit în balconul central al Bazilicii Sfântul Petru pentru a anunța mulțimii adunate vestea mult așteptată: "Habemus papam" (Avem un papă).
Conclavul în cifre: Un proces rapid sau prelungit?
Deși în istorie au existat conclavuri care au durat luni sau chiar ani, niciunul din perioada recentă nu a depășit o săptămână. Precedentul conclav, din 2013, a durat doar două zile, Papa Francisc fiind ales la al cincilea tur de scrutin. Similar, Benedict al XVI-lea a fost ales în 2005 la al patrulea tur, iar Ioan Paul al II-lea în 1978 la al optulea.
Cardinalul Jean-Paul Vesco, arhiepiscop de Alger, declarase înainte de conclav că ar fi "neașteptat" ca procesul să dureze mai mult de trei zile. "Dacă vineri seară, papa nu este ales, va înseamna că ceva neașteptat s-a întâmplat", spunea Vesco.
Semnificația numelui ales de noul Papă
Alegerea numelui papal nu este niciodată întâmplătoare, ci transmite un mesaj despre direcția pe care noul Pontif intenționează să o urmeze. Numele cele mai frecvente alese de-a lungul istoriei includ Ioan (23 de papi), Grigore (16), Benedict (16), Clement (14), Inocențiu (13), Leon (13) și Pius (12).
Dacă noul Papă ar fi ales numele Francisc al II-lea, acest lucru ar fi indicat dorința de continuitate cu predecesorul său. Un nume precum Ioan ar fi evocat figura reformatoare a Papei Ioan al XXIII-lea din anii 1960, în timp ce Paul ar fi putut fi un omagiu adus Papei Paul al VI-lea, perceput ca un lider mai precaut și orientat spre consolidarea doctrinei.
Ce urmează pentru Biserica Catolică
Noul Papă preia conducerea Bisericii Catolice într-un moment plin de provocări. Printre prioritățile sale se vor număra probabil abordarea scandalurilor legate de abuzurile sexuale, reformele financiare ale Vaticanului, poziționarea Bisericii față de conflictele globale și întărirea unității în rândul comunității catolice mondiale.
Biserica Catolică, cu cei 1,4 miliarde de credincioși, rămâne cea mai mare instituție religioasă din lume, iar deciziile noului Papă vor avea un impact global semnificativ, atât în sfera religioasă, cât și în cea geopolitică.
AFP
IMAGO
AFP
AFP
AFP
AFP
AFP
AFP
AFP
AFP
Getty
ULTIMELE ȘTIRI
CELE MAI CITITE
