Iarna anului 1954, când România a fost îngropată sub zăpadă. „Vântul din februarie a fost de o intensitate extremă”
Temperaturile consemnate până în prezent, dar și episoadele de viscol, nu indică neapărat iarnă geroasă. În memoria colectivă au rămas însă iernile aspre, devenite repere istorice, precum cele din 1954, 1967, 1985, 1995 sau 2012.
După anul 2000, iarna pare să-și fi schimbat comportamentul. De atunci, suntem tot mai des puși în fața unor contraste: zile neobișnuit de calde și însorite, urmate brusc de perioade cu frig intens. Situația actuală nu face excepție.
Cu toate acestea, în 2026, România trece printr-un episod de iarnă autentic, mai multe atenționări de vreme severă fiind emise de meteorologi. Vor fi temperaturi maxime în general între -11 și 0 grade, cu ger persistent și ziua, izolat în nord și centru, iar temperaturile minime se vor situa între -15 și -6 grade.
Aproape că am ajuns să uităm cum arată o iarnă obișnuită, ca să nu mai vorbim despre una cu adevărat aspră.
În 1929, de exemplu, România a fost complet paralizată de frig. Temperaturile au coborât până la –38,5 grade Celsius, valori de două ori mai scăzute decât cele prognozate pentru zilele următoare.
Totuși, viscolul de referință rămâne cel din 1954. Cei care l-au trăit își amintesc că ninsoarea părea nesfârșită. Stratul de zăpadă a ajuns atunci până la cinci metri, incomparabil cu cei aproximativ 50 de centimetri care, în prezent, ar fi suficienți pentru instituirea codului roșu.
Roxana Bojaru, șefa Secției de Climatologie din cadrul ANM, subliniază amploarea fenomenului: „Viscolul din februarie 1954 a fost de o intensitate extremă. Vântul a atins viteze de până la 126 km/h, iar troienele au ajuns la câțiva metri înălțime.”
Au urmat și alte ierni lungi și dificile. În 1995, de exemplu, a fost stabilit un nou record climatic: stratul de zăpadă s-a menținut timp de 170 de zile.
Specialiștii în meteorologie amintesc și alte episoade severe: iernile din 1978–1979, 1984–1985, 1995–1996, dar și cea din 2004–2005.
O încercare majoră a fost și iarna anului 2012, când, în sud-estul țării, oamenii ajunseseră să circule pe acoperișurile caselor, din cauza nămeților uriași.
