Ce este un conclav romano-catolic şi cine participă la acesta. Cardinalii aleg succesorul Papei Francisc
Cardinalii romano-catolici vor ţine un conclav pentru a-l alege pe cel de-al 267-lea pontif al Bisericii şi succesorul Papei Francisc, care a decedat la 21 aprilie la vârsta de 88 de ani şi a fost înmormântat sâmbătă.
Data conclavului ar putea fi anunţată luni.
Conclavul este unul dintre cele mai vechi şi mai secrete procese electorale din lume. În virtutea regulilor de la Vatican, Conclavul se deschide tradiţional între a 15-a şi a 20-a zi de la moartea Papei, adică între 5 şi 10 mai. Cardinalul luxemburghez Jean-Claude Hollerich estimează că acesta va începe „probabil” la 5 sau 6 mai. Data Conclavului ar putea fi anunţată luni, după o a cincea „Congregaţie Generală”, o nouă reuniune pregătitoare a cardinalilor electori şi neelectori.
Cine participă la conclav?
La momentul decesului lui Francisc, erau 135 de cardinali cu vârsta sub 80 de ani, care sunt astfel eligibili să participe la conclav. Cu toate acestea, nu se ştie dacă toţi vor fi prezenţi.
Cardinalii cu vârsta de 80 de ani sau peste nu pot participa la conclav, dar pot participa la şedinţele zilnice cu uşile închise organizate înainte de alegeri, numite congregaţii generale, în cadrul cărora prelaţii superiori discută problemele cu care se confruntă Biserica.
Persoana aleasă ca papă nu trebuie să fie neapărat unul dintre cardinalii electori, dar, în practică, întotdeauna este.
Cardinalii electori provin din 71 de ţări, faţă de doar 48 în 2013, când a fost ales Papa Francisc. Italienii constituie cel mai mare bloc naţional, cu 17 cardinali, faţă de 10 din Statele Unite şi şapte din Brazilia. În total, există 53 de cardinali electori din Europa, 23 din Asia, 18 din Africa, 17 din America de Sud, 16 din America de Nord, 4 din America Centrală şi 4 din Oceania.
Unde are loc conclavul?
Cardinalii îşi desfăşoară alegerile în Capela Sixtină, sub frescele lui Michelangelo reprezentând Judecata de Apoi şi scene din Biblie, inclusiv panoul creaţiei cu degetele lui Dumnezeu şi Adam aproape atingându-se.
Majoritatea cardinalilor participanţi dorm într-un hotel din Vatican, în spatele Bazilicii Sfântul Petru. Li se va interzice comunicarea cu lumea exterioară - fără telefoane, televiziune sau internet.
Istoria conclavului
Cuvântul conclav, din latinescul cum clave (cu cheie), datează din timpul alegerii prelungite a lui Celestin al IV-lea, în 1241, când cardinalii au fost închişi într-un palat în ruină.
Un conclav din secolul al XIII-lea a durat doi ani, nouă luni şi două zile.
Durata medie a ultimelor 10 conclavuri a fost de trei zile.
Ultimul conclav, care l-a ales pe Francisc în 2013, a durat doar două zile şi a implicat cinci tururi de scrutin.
Cum funcţionează votul?
Cu excepţia primei zile, când se organizează un singur tur de scrutin, cardinalii organizează două sesiuni de vot pe zi până când un candidat obţine majoritatea de două treimi plus unu. Toţi participanţii sunt obligaţi să păstreze secretul votului.
Cardinalii îşi exprimă votul pe hârtii imprimate cu cuvintele latine „Eligo in Summum Pontificem” („Îl aleg ca Suveran Pontif”). Buletinele de vot sunt adunate şi arse la sfârşitul sesiunilor de dimineaţă şi după-amiază, iar fumul se ridică dintr-un coş deasupra Capelei Sixtine.
Fumul negru indică voturi neconcludente, în timp ce fumul alb anunţă lumii exterioare că a fost ales un papă. Clopotul mare al Bazilicii Sfântul Petru va bate ca un semn suplimentar că a fost ales un nou papă.
Semnalele cu fum sunt aşteptate în jurul prânzului şi la ora locală 19:00 în fiecare zi de votare. Cu toate acestea, fumul ar putea apărea mai devreme, dacă noul pontif este ales în primul tur de scrutin al uneia dintre sesiuni.
Cum este anunţat noul papă?
După alegerea papei, un cardinal în vârstă apare la balconul Bazilicii Sfântul Petru şi anunţă în latină: „Annuntio vobis gaudium magnum. Habemus Papam” („Vă anunţ o mare bucurie. Avem un papă”). El îl identifică pe noul papă după numele său, traducând prenumele în latină, apoi anunţă numele papal ales de noul lider al Bisericii.
Numele papale cele mai des alese au fost Ioan (23 de ori), Grigorie (16), Benedict (16), Clement (14), Inocenţiu (13), Leon (13) şi Pius (12). Papa Francisc a fost primul care a ales acest nume, în onoarea Sfântului Francisc de Assisi.
După anunţ, noul papă păşeşte în faţă pentru a rosti primul său discurs public şi pentru a da prima binecuvântare „Urbi et Orbi” („Către oraş şi lume”) în faţa mulţimii adunate în Piaţa Sfântul Petru.
Câteva zile mai târziu, noul papă va celebra o liturghie care marchează începutul pontificatului său.
Etichete: Conclav, papa francisc, vatican,
