Analiză Foreign Policy: Nouă mituri despre efectele sancțiunilor impuse Rusiei pentru că a invadat Ucraina
La cinci luni de la invazia Rusiei în Ucraina, pe 24 februarie, efectele economice ale sancțiunilor rămân un mister, atât la nivel intern, cât și la nivel global, pentru marele public.
Faptul că aceste neînțelegeri persistă se datorează datelor disponibile, care sunt reprezentate în mare parte de analize economice, prognoze și proiecții realizate pe baza unor informații exagerate, parțiale sau incomplete, oferite de guvernul rus, prin aparatul de propagandă.
Guvernul Rusiei a cenzurat, treptat, un număr tot mai mare de statistici, care, înainte de invazie, erau actualizate lunar, deci ofereau o minimă transparență privind economia Federației Ruse. Printre aceste statistici se numără cele legate de exporturi și de importuri (în mod special în relație cu statele europene), datele privind exporturile de petrol și de gaze naturale, intrările și ieșirile de capital, datele financiare ale marilor companii, baza de date a băncii centrale privind piața monetară, datele privind investițiile străine și împrumuturile. Până și Rosaviatsiya, agenția federală de transport aerian, a încetat să mai publice date privind companiile aeriane locale și volumul de pasageri transportat.
Astfel, datorită lipsei de informații și a dezinformării voite, decise la Kremlin, au apărut mai multe mituri privind efectele sancțiunilor impuse de UE asupra Federației Ruse.
Prestigioasa revistă de politică externă Foreign Policy a încercat să demonteze, punctual, cele mai vehiculate nouă astfel de mituri.
1. Rusia își poate redirecționa cu ușurință exporturile de gaz în Asia
Gazul natural nu este produs de export fungibil (ușor de înlocuit) pentru Rusia. Mai puțin de 10% din producția totală de gaz a Rusiei este gaz natural lichefiat, care este mai ușor de transportat. Rusia depinde de un sistem complex de conducte care să livreze gazul, dezvoltat în câțiva zeci de ani. Majoritatea conductelor sunt conectate cu Europa și nu cu rețeaua care leagă Siberia de Est cu Asia, rețea care, de altfel, poate transporta doar 10% din capacitatea rețelei europene. Mai mult decât atât, Rusia a livrat Chinei mai puțin de 10% din cei 170 de miliarde de metri cubi livrați în Europa. Totodată, proiectul rețelei de conducte destinate unei legături cu Asia este într-o fază incipientă de construcție.
2. Din moment ce petrolul este mai fungibil, Putin poate vinde mai mult în Asia
China și India beneficiază de o reducere de 35 de dolari pe baril la importurile de petrol rusesc de tip Ural, de mai joasă calitate decât cel vândut pe piața de mărfuri de la Londra, de exemplu. Totuși, acest discount este mult peste diferența de preț istorică, de cinci dolari, dintre petrolul Ural și cel Brent sau WTI. Simplu spus, Rusia vinde, dar vinde foarte ieftin, la un discount foarte mare.
Mai mult de atât, pentru ca petrolul să ajungă în estul Asiei, sunt necesare 35 de zile față de 2-7 zile pentru a ajunge în Europa și doar 39% din petrolul rusesc ajunge în Asia față de 53%, în Europa.
3. Rusia încearcă să compenseze exodul companiilor străine și prăbușirea importurilor din UE
Importurile joacă un rol vital în economia Rusiei, reprezentând 20% din produsul intern brut. Federația Rusă este dependentă de piesele de schimb și de tehnologia de import.
În urma aplicării sancțiunilor UE, importurile s-au prăbușit cu 50%.
De partea cealaltă, China și-a redus și ea, tot cu 50%, exporturile către Rusia, respectiv de la 8,1 miliarde de dolari pe lună în aprilie la 3,8 miliarde de dolari în prezent.
Luând în calcul faptul că exporturile Chinei către SUA reprezintă de șapte ori exporturile către Rusia, se pare că rușii pierd teren în fața temerilor Chinei legate de sancțiuni.
4. Consumul intern al Rusiei a scăpat neafectat
Mare parte din sectoarele dependente de lanțurile internaționale de aprovizionare au fost lovite de inflația de 40%-60% și de volumul de vânzari extrem de scăzut. De exemplu, vânzările de autoturisme străine au scăzut cu o medie de 95%.
5. Marile companii internaționale nu s-au retras din Rusia
Marile companii globale angajează aproximativ 12% din forța de muncă din Rusia (cinci milioane de salariați) și, ca rezultat al retragerii a circa 1.000 de astfel de companii de pe piața locală, reprezentând 40% din produsul intern brut, economia rusă a pierdut 500.000 de locuri de muncă, multe dintre ele pentru cei cu studii superioare sau calificări tehnice. Practic, exodul a echivalat cu anularea a trei decenii de investiții străine directe.
Până și primarul Moscovei, Serghei Sobianin, a recunoscut că se așteaptă la o pierdere masivă de joburi pe fondul încheierii activității giganților internaționali.
6. Putin e ajutat de explozia prețurilor la produse energetice
De fapt, Rusia va avea un deficit bugetar echivalent cu 2% din produsul intern brut, potrivit ministrului de finanțe, Anton Siluanov – una dintre puținele perioade în care bugetul a fost în deficit, în ciuda prețurilor mari ale energiei – datorită cheltuielilor nesustenabile ale lui Putin, care se adaugă la creșterea cheltuielilor militare dată de invazia din Ucraina. De subliniat că aceasta este estimarea anunțată oficial, pe fondul unei lipse majore de transparență în ceea ce privește finanțele publice locale.
7. Putin are la dispoziție o rezervă solidă, de sute de miliarde de dolari, suficientă pentru a depăși sancțiunile
Principala provocare pe care o întâmpină Kremlinul este că din rezerva totală internațională evaluată la peste 600 de miliarde de dolari, jumătate este „înghețată” ca urmare a sancțiunilor UE și ale SUA. Simplu spus, deși banii există, ei nu pot fi tranzacționați. În același timp, partea de rezervă care poate fi folosită de Putin scade pe zi ce trece, totalul fiind de 75 de miliarde de dolari de la începutul invaziei.
Unii economiști atrag atenția că sancțiunile sunt aplicate doar băncii centrale de la Kremlin, fiind posibil ca o bancă din sistemul comercial, precum Gazprombank (brațul financiar al gigantului energetic Gazprom) să suplinească parțial rolul băncii naționale de a crea rezerve financiare internaționale (în valută).
Deși acest lucru este posibil din punct de vedere tehnic, nu există, până în acest moment, dovezi clare că Gazprombank face acest lucru, mai ales pe fondul unei situații fianciare proprii incerte.
Ministrul de finanțe, Anton Siluanov, a propus folosirea unei treimi din valoarea fondului suveran de investiții (în care au fost, de-a lungul timpului, vărsate părți din profiturile companiilor din sectorul energetic), însă Putin a refuzat.
Dacă Federația Rusă are un deficit bugetar care poate fi acoperit doar prin retragerea unei treimi din fondul suveran de investiții, în timp ce veniturile ce revin din vânzarea de gaz și petrol sunt încă semnificative, toate semnele indică faptul că Rusia rămâne fără bani mai repede decât s-a anticipat.
8. Rubla este cea mai puternică monedă de pe Glob
Unul dintre punctele favorite de propagandă ale lui Putin, aprecierea rublei, este, de fapt, un miraj, este o reflecție artificială a unui control de capital draconic, fără precedent – care se situează printre cele mai restrictive din lume.
Restricțiile au făcut dificilă posibilitatea de a cumpăra dolari sau de accesa depozitele în dolari pentru majoritatea rușilor.
Rata de schimb este înșelătoare, iar rubla se vinde, în mod deloc surprinzător, la un volum foarte mic comparativ cu perioada anterioară invaziei din Ucraina.
Chiar și banca centrală a Rusiei a admis faptul că rata de schimb este o reflecție mai mult a politicilor guvernamentale și o expresie contondentă a balanței comerciale decât a liberei cumpărări de valută de pe piețele financiare străine.
9. S-au terminat sancțiunile
Economia Rusiei a fost afectată sever, dar retragerea companiilor și sancțiunile aplicate Rusiei încă nu își arată efectul final. Chiar și cu scăderea semnificativă a exporturilor, Rusia continuă să obțină venituri consistente în urma vânzărilor de petrol și gaz, venituri care susțin cheltuielile exagerate ale lui Putin.
Școala de Economie de la Kiev și Grupul de Lucru Yermak-McFaul au propus noi sancțiuni, printre care unele individuale, sancțiuni energetice și financiare, la propunerea unor oficiali precum fostul ambasador al SUA în Rusia, Michael McFaul, și experții Tymofiy Mylovanov, Nataliia Shapoval și Andriy Boytsun.
Faptul că economia Rusiei, așa cum e ea prezentată de către aparatul de propagandă al Kremlinului, pare că și-a revenit este doar o iluzie. Adevărul este că economia Rusiei se clatină din temelii.
Sursa: StirilePROTV
Etichete: Rusia, Ucraina, razboi, vladimir putin, sanctiuni,
Dată publicare:
26-07-2022 20:24
Zone din sudul Ucrainei au fost bombardate marţi „masiv”, în satul balnear Zatoka, situat lângă Odesa, şi în portul Mikolaiv, anunţă autorităţile ucrainene, potrivit AFP, citat de News.
