Alegeri în Iran, pe fondul boicotului la vot. De ce niciunul dintre candidați nu ar aduce atenuarea conflictului cu Vestul
Secţiile de votare s-au deschis vineri în Iran pentru un al doilea tur de scrutin al alegerilor prezidenţiale care va testa popularitatea liderilor religioşi ai ţării pe fondul unei apatii a alegătorilor.
Alegerile au venit într-o perioadă de tensiuni regionale şi de confruntare cu Occidentul cu privire la programul nuclear al Teheranului, relatează Reuters, preluat de news.ro.
Secţiile de votare şi-au deschis porţile la ora locală 8 a.m. (07.30 ora României). Scrutinul se va încheia la ora 18.00 (17.30 ora României), dar se prelungeşte de obicei până la miezul nopţii (ora locală).
Rezultatul final va fi anunţat sâmbătă, deşi cifrele iniţiale ar putea apărea mai devreme.
Runda a doua a scrutinului urmează unui prim tur care a avut loc la 28 iunie, cu o participare scăzută la un nivel istoric, când peste 60% dintre alegătorii iranieni s-au abţinut să meargă la vot pentru a-l desemna pe succesorul lui Ebrahim Raisi, preşedintele care a murit într-un accident de elicopter. Participarea scăzută este considerată de critici drept un vot de neîncredere.
Actualul tur este o cursă strânsă între deputatul Masoud Pezeshkian, singurul moderat din grupul iniţial de patru candidaţi, şi fostul negociator al Iranului în problema nucleară, Saeed Jalili, considerat de linie dură.
Deşi alegerea unui nou preşedinte va avea un impact redus asupra politicilor republicii islamice, el va fi implicat îndeaproape în selectarea succesorului ayatollahului Ali Khamenei, liderul suprem al Iranului, în vârstă de 85 de ani, care ia toate deciziile cu privire la problemele cele mai importante ale statului.
Mesajul ayatollahului Ali Khamenei către electorat
„Am auzit că zelul şi interesul oamenilor sunt mai mari decât în primul tur. Fie ca Dumnezeu să facă să fie aşa, deoarece aceasta va fi o veste îmbucurătoare", a declarat Khamenei la televiziunea de stat după ce şi-a exprimat votul.
Khamenei a recunoscut miercuri „o participare mai scăzută decât se aştepta" la votul anterior, dar a spus că „este greşit să se presupună că cei care s-au abţinut în primul tur se opun regimului islamic".
Prezenţa la vot s-a prăbuşit în ultimii patru ani, ceea ce, potrivit criticilor, arată că sprijinul pentru sistem s-a erodat pe fondul nemulţumirii crescânde a populaţiei faţă de dificultăţile economice şi faţă de limitarea libertăţilor politice şi sociale.
Doar 48 % dintre alegători au participat la alegerile din 2021 care l-au adus pe Raisi la putere, iar prezenţa la vot a fost de 41 % la alegerile parlamentare din martie.
Alegerile coincid cu escaladarea tensiunilor regionale din cauza războiului dintre Israel şi aliaţii Iranului - Hamas în Gaza şi Hezbollah în Liban - şi au loc în contextul creşterii presiunii occidentale asupra Iranului pe tema programului său nuclear, care avansează rapid.
„Votul dă putere. Chiar dacă există critici, oamenii ar trebui să voteze, deoarece fiecare vot este ca o lansare de rachetă (împotriva duşmanilor)", a declarat Amirali Hajizadeh, comandantul forţelor aerospaţiale din cadrul Gărzilor Revoluţionare din Iran, trupele de elită ale regimului islamic.
Nu este de aşteptat ca viitorul preşedinte să producă vreo schimbare majoră de politică în ceea ce priveşte programul nuclear al Iranului sau schimbarea sprijinului acordat miliţiilor din Orientul Mijlociu, dar el conduce guvernul zi de zi şi poate influenţa tonul politicii externe şi interne a Iranului.
Scenarii despre noul președinte. „Circul alegerilor”
Concurenţii din alegerile iraniene sunt oameni din establishment, loiali regimului teocratic iranian, însă analiştii au afirmat că o victorie a lui Jalili, care este împotriva Occidentului, ar semnala o politică internă şi externă potenţial şi mai antagonistă.
Un triumf al lui Pezeshkian ar putea promova o politică externă pragmatică, ar putea atenua tensiunile legate de negocierile cu marile puteri pentru relansarea pactului nuclear, acum blocat, şi ar putea îmbunătăţi perspectivele de liberalizare socială şi pluralism politic.
Cu toate acestea, mulţi alegători sunt sceptici cu privire la capacitatea lui Pezeshkian de a-şi îndeplini promisiunile electorale, deoarece fostul ministru al sănătăţii a declarat public că nu are nicio intenţie de a se confrunta cu puternicii lideri din domeniul securităţii şi cu conducătorii clericali.
Mulţi iranieni au încă amintiri dureroase despre gestionarea tulburărilor la nivel naţional declanşate de moartea în detenţie a unei tinere iraniano-kurde, Mahsa Amini, în 2022, o revoltă care a fost înăbuşită printr-o represiune violentă a statului, implicând detenţii în masă şi chiar execuţii.
„Nu voi vota. Acesta este un mare NU pentru Republica Islamică din cauza lui Mahsa (Amini). Vreau o ţară liberă, vreau o viaţă liberă", a declarat studenta Sepideh, în vârstă de 19 ani, din Teheran.
Hashtag-ul #ElectionCircus (circul alegerilor - n.r.) a fost postat pe larg pe platforma socială X începând de săptămâna trecută, unii activişti din ţară şi din străinătate făcând apel la boicotarea alegerilor, argumentând că o prezenţă ridicată la vot ar legitima regimul islamic al republicii.
Ambii candidaţi au promis să revigoreze economia în declin, afectată de proastă gestionare, corupţie la nivel de stat şi sancţiunile reimpuse din 2018 după ce SUA au renunţat la pactul nuclear încheiat în 2015 de Teheran cu şase puteri mondiale.
